În două luni, clădirea Cercului Militar de pe strada Independenței nr. 24, din municipiul Buzău, se întoarce în administrarea Ministerului Apărării Naționale, după ce Fundația „Mareșal Alexandru Averescu”, în cei aproape doi ani de la preluarea ei în folosință gratuită, nu a reușit să atragă surse de finanțare pentru consolidare, restaurare și modernizare în vederea asigurării funcționării acolo a sediului acestei fundații. Decizia de preluare de către MApN a imobilului a fost luată în ședința de marți a Guvernului, iar predarea acestuia trebuie să se facă în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Executivului.

Potrivit notei de fundamentare a hotărârii de Guvern, în perioada în care imobilul s-a aflat în folosința Fundației „Mareșal Alexandru Averescu”, au fost derulate demersuri de către Consiliul director al fundației pentru identificarea unor soluții de finanțare în cadrul Programului Opera­țional Regional 2014 – 2020, cât și alte surse legale de finanțare, în vederea inițierii activităților specifice pentru consolidarea, restaurarea și modernizarea imobilului. Demersurile nu s-au concretizat în obținerea fondurilor necesare, motiv pentru care Consiliul Director al Fundației a comunicat, anul trecut, Ministerului Apărării Naționale faptul că renunță la dreptul de folosință gratuită asupra imobilului și a solicitat inițierea demersurilor pentru revenirea acestuia în administrarea ministerului, motivând că nu s-a reușit accesarea surselor de finanțare necesare executării lucrărilor de consolidare, restaurare și mo­dernizare a imobilului pentru funcționarea sediului fundației și nu este posibilă punerea în aplicare a prevederilor art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 250/2017, referitoare la destinația imobilului după preluare.

Potrivit aceleiași note de fundamentare, Ministerul Apărării Naționale, prin structurile abilitate, ar urma să inițieze demersurile necesare pentru consolidarea și reabilitarea imobilului, acesta urmând să fie utilizat ulterior pentru desfășurarea acti­vităților specifice.

Fundația „Mareșal Alexandru Averescu” a solicitat în 2016 Ministerului Apărării Naționale preluarea în folosință gratuită, pe o perioadă de 15 ani, a clădirii Cercului Militar Buzău, în vederea conso­lidării, restaurării și ­mo­dernizării imobilului cu fonduri structurale și alte surse legale de finanțare.

După expirarea termenului de 15 ani și revenirea imobilului în folosința Ministerului Apărării Naționale, Cercul Militar Buzău urma să revină în imobilul de pe strada Independenței.

Clădire monument istoric

Cercul Militar din Buzău nu mai funcționează de zece ani în cocheta clădire, monument istoric, aflată în prag de prăbușire, ci într-o anexă din curtea Comenduirii Garnizoanei, de pe Bulevardul Unirii, unde a fost mutată din cauza degradării vechiului sediu.  Expoziția de carte militară, biblioteca cu cele câteva mii de volume, birourile angajaților și logistica specifică unei instituții de cultură au fost strămutate în luna februarie 2009, din cauză că vechea clădire fusese expertizată tehnic și încadrată la gradul unu de risc seismic. Altfel spus, frumosul edificiu clădit în 1914, pe Independenței, martora al multor întâlniri protocolare și loc de organizare a faimoaselor baluri din perioada interbelică, prezenta pericolul de a se dărâma la orice cutremur mai zdravăn, iar șefii armatei au decis evacuarea lui, ca act de prudență.

Clădirea Cercului Militar a dat primele semne de bătrânețe înainte de Revoluție. În perioada septembrie 2001-iunie 2002, Cercul Militar din Buzău a fost temporar închis, pentru studierea structurii de rezistență. În această perioadă, Cercul Militar a funcționat în clădirea Comenduirii garnizoanei. În urma expertizei, începând cu luna iunie 2002 clădirea a fost încadrată în clasa de risc seismic II, primind avizul pentru desfășurarea activităților în interiorul acesteia. Atu­nci a fost creat un ONG special pentru reabilitarea Cercului Militar. Pentru că „boala timpului” măcina din ce în ce mai vizibil zidurile Casei Armatei, un grup de militari buzoieni a înființat, pe data de 3 noiembrie 2005, Fundația ,,Mareșal Alexandru Averescu”, având ca obiectiv principal acțiunea de reabilitare a clădirii Cercului Militar. Din luna august 2008, în urma expertizei, clădirea a fost încadrată în clasa de risc seismic I, fiind interzisă desfășurarea activităților în interiorul acesteia iar din februarie 2009 activitățile Cercului Militar s-au mutat în incinta Centrului de sănătate militar – Buzău.

Criza economică a încetinit mult demersul celor care s-au angajat să salveze clădirea din patrimoniul armatei. Din cei doi la sută din impozitul pe venit, pe care îi pot vira persoanele fizice și juridice din Buzău, nu s-au strâns bani suficienți și pentru refacerea clădirii. Numai proiectul tehnic pentru consolidarea structurii de rezistență costa la nivelul lui 2009 peste 700 de milioane de lei vechi.

Istoria Palatului Cercului Militar

În Buzău au funcționat două Cercuri Militare, unul dedicat ofițerilor și altul subofițerilor Ambele clădiri există și astăzi, după cum relatează istoricul Valeriu Nicolescu.

În clădirea de pe strada Independenței cunoscută drept Casa Armatei a funcționat Cercul Militar al Ofițerilor din Buzău. Cercul Militar al Subofițerilor a funcționat pe Bulevardul Gării, în clădirea actualului Restaurant Militar.

„Primele Cercuri Militare s-au înființat în România cu puțin înaintea Războiului pentru Independență Națională. Până în anul 1906 s-au înființat asemenea instituții în 18 garnizoane mici, printre care Buzău și Râmnicu Sărat. La Buzău, în anul 1911, în cadrul unei întâlniri a ofițerilor din garnizoană, se năștea ideea construirii unei clădiri a Cercului Militar. 

 Inițiativa a aparținut colonelului Gheorghe Spirescu care a fost și primul șef a Cercului Militar Buzău. La intervenția lui s-au primit 50.000 lei de la Ministerul de Război. Această sumă a fost completată prin contribuția financiară a ofițerilor și reangajaților din Regimentul 7 Artilerie Buzău. (…) Cercul Militar al Ofițerilor, al cărui președinte de onoare era generalul Ioan Vernescu, iar președinte activ colonelul șachiu, comandantul Regimentului 8 Infanterie Buzău, s-a reorganizat în anul 1912, în conformitate cu legea promulgată cu Înaltul Decret Regal nr. 376/ianuarie 1912, publicat în Monitorul Oficial nr. 238/1912.

La 7 octombrie 1914, președintele Cercului Militar Buzău, Col. Razu Aristide, a încheiat cu ing. Adolf Rosensweig, strada Fundului, nr. 2, contractul pentru construirea Palatului Cercului Militar, valoarea de deviz fiind estimată la 103.541,75 lei. Imobilul a fost construit după planurile arhitectului Vulcan, lucrările fiind începute de la 1 octombrie, situația generală de lucrări fiind transmisă la 13 decembrie 1915. Deoarece constructorul a decedat la 26 august 1917, la Sanatoriul «Sf. Elisabeta», în 1924, tatăl său a deschis acțiune civilă pentru recuperarea sumei de 65.200, rest de plată neachitat.

La 10 decembrie 1927, a fost programată redeschiderea localului Cercului Militar, după ample lucrări de renovare, invitat de onoare, fiind Generalul  Razu Aristide, inspector al Geniului, fost comandant al Regimentului 8 Infanterie Buzău și al Brigăzii X Infanterie, până în 1916. Solemnitatea a fost reprogramată însă pentru data de 21 ianuarie 1928“, precizează istoricul Valeriu Nicolescu.

„Celălalt Cerc Militar, al Subofițerilor (astăzi, restaurantul militar de pe  Bulevardul Gării, vizavi de fosta Maternitate) a fost înființat în 1921 și a obținut personalitate juridică prin sentința civilă nr. 2/10 ianuarie 1935. Președinte de onoare era comandantul Garnizoanei, lt. col. Florian Benche, iar președinte executiv căpitanul Gh. Bălbărău de la Atelierul de Reparații C.V.A. Scopul era de a consolida, prin toate mijloacele morale și legale, între subofițerii de toate armele și categoriile, legăturile unei cordiale camaraderii, a le întreține vigoarea fizică prin sporturi, de a le îmbogăți cunoștințele profesionale și generale prin cultură și educație, de a le stimula și înălța sentimentul demnității personale și al prestigiului militar. Primăria urma să le pună la dispoziție gratuit o sală de arme, sală de conferințe, bibliotecă, teren de sport și jocuri de biliard, popice și șah pentru organizarea de concursuri sportive, reuniuni culturale, reprezentații cinematografice, serbări câmpenești, serate, baluri și concerte; organizarea unei case de oaspeți pentru subofițerii în trecere, acordarea de ajutoare bănești, organizarea unui magazin cu articole de primă necesitate cu prețuri mai mici decât cele practicate pe piață. Până la construirea localului propriu din bd-ul Elisabeta (actualmente b-dul Gării), sediul a fost la Cercul Ofițerilor“, mai precizează istoricul buzoian.

 

DISTRIBUIȚI
loading...