Buzăul, locul al doilea pe ţară la numărul transporturilor de lemne sesizate la 112 şi neînregistrate în sistemul SUMAL

Autorităţile de control depistează doar 1% din totalul ilegale care au loc în România: circa 200.000 metri cubi din cele 20 de milioane de metri cubi de lemn care dispar anual fără acte din pădurile ţării noastre, este principala concluzie a raportului tăierilor ilegale realizat de Greenpeace pentru 2018, o analiză bazată pe cifrele oficiale privind cazurile de tăieri ilegale identificate de autorităţi, obţinute în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public.

Judeţul Buzău se poziţionează pe locul doi între primele zece judeţe după numărul de transporturi de material lemnos sesizate la 112 şi neînregistrate în sistemul SUMAL – 437. Pe de altă parte, numărul apelurilor la 112 în care se cere explicit verificarea unui anumit transport este de doar 45. Din totalul de 5.614 de apeluri la 112 pentru verificarea transporturilor de material lemnos, ca şi în anul anterior, cele mai multe au fost efectuate în judeţele Gorj – 36,51%, Buzău – 7,78% şi Hunedoara – 4,09%. Faţă de anul precedent (10.299 apeluri), se observă o scădere cu 45,49% a numărului apelurilor la 112 pentru verificarea transportului de material lemnos.

În anul 2018, angajaţii Gărzii Forestiere au primit 846 de sesizări din partea cetăţenilor cu privire la diverse nereguli de natură silvică. În urma investigaţiilor, în 312 dintre cazurile semnalate s-au descoperit nereguli, ceea ce înseamnă un procent de 36,87 %. Cele mai multe cazuri semnalate au fost în judeţele Vâlcea (119 sesizări), Gorj (93 de sesizări) şi Suceava (83 de sesizări). Buzăul se află abia pe poziţia a zecea, cu  26 cazuri semnalate şi doar 14 confirmate.

Potrivit raportului Greenpeace, la nivelul anului 2018 au fost identificate 11.419 de cazuri de tăieri ilegale, ceea ce reprezintă o medie de 32 de cazuri/zi, în scădere cu 5,8 % faţă de anul anterior. Cele mai multe cazuri de tăieri ilegale s-au înregistrat, ca şi în anii anteriori, în judeţul Mureş, 1.186 de cazuri, ­repreze­ntând 10% din totalul cazurilor, urmat de judeţele Sălaj cu 1.055 de cazuri reprezentând 9% şi judeţul Argeş cu 649 de cazuri, însemnând 6% din numărul total de cazuri înregistrate în anul 2018, respectiv 11.419.

În România, suprafaţa acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând azi la 29,36%. Astfel, ne aflăm sub media UE de 43% şi considerabil sub capacitatea şi optimul calculat la 45%.

Biodiversitatea este ­ele­mentul fundamental care conferă importanţă pădu­rilor din România. Încă mai există păduri virgine care adăpostesc floră şi faună unice, cea mai mare populaţie de urşi din Europa, specii rare şi endemice şi carnivore mari, precum râsul sau lupul. Doar 30.000 de hectare dintr-un total de 130.000, din astfel de păduri, sunt astăzi protejate prin lege. Alte peste 300.000 de hectare de pădure cu un factor important de naturaleţe sunt exploatate astăzi industrial, legal sau ilegal. Ultimele date din Inventarul Forestier Naţional arată că tăierile ilegale se întâmplă într-un ritm fără precedent. În timp ce mediul natural se degradează, iar pădurile care ne-au însoţit din cele mai vechi timpuri cad pradă tăierilor ilegale şi practicilor silvice ires­ponsabile, autorităţile închid ochii, complice la distrugerea celui mai complex patrimoniu natural din Europa. Şi asta şi din pricina faptului că SU­MAL (Sistemul automat de Urmărire a Materialelor Lemnoase) nu mai folo­seşte imagini satelitare, aplicaţia Inspectorul Pădurii funcţionează acum în stare de avarie, precum şi lipsa de transparenţă a autorităţilor, apelurile cetăţenilor la 112 pentru a sesiza transporturi şi cazuri de tăieri ilegale au scăzut cu 52%. Cu toate acestea, eficienţa acestor apeluri se păstrează, în continuare: unul din cinci apeluri ajută la descoperirea unei infracţiuni silvice. Credibilitatea cetăţenilor în procesul de sesizare a tăierilor ilegale este foarte mare, la fel şi eficienţa acestora. Spre exemplu, Garda Forestieră a primit anul trecut 846 de sesizări de nereguli forestiere, din care o treime (312) au fost confirmate în teren.