VIDEO | Interviu ,,Newsweek România”: De ce au ieșit cu arme militarii pe stradă? Ce trebuie să știm despre Armată și starea de urgență

Care este misiunea mi­litarilor, după Ordonanța ­Mi­litară Nr. 3? Câți militari pot fi mobilizați? Cu ce sunt dotați? Cum vor interacționa efectiv cu cetățenii? Câte spitale de campanie și corturi de triaj va mai instala Armata? Ce alte misiuni mai pot îndeplini militarii acum?
Colonelul Constantin Spînu, șeful Direcției informare și relații publice din Ministerul Apărării Națio­­nale, a explicat, într-un interviul oferit publica­ției ,,Newsweek România”, despre rolul Armatei în perioada stării de urgență, așa cum prevede Ordonanța ­mi­litară Nr. 3, care a intrat în vigoare de miercuri, 25 martie 2020.

Newsweek România: Câți militari pot fi mobilizați în acțiunile impuse de starea de urgență, conform Ordonanței militare Nr. 3?

Colonelul Constantin Spînu: Sunt câteva zeci de echipaje, cel puțin în Capitală, dar sunt militari care acționează și în celelalte localități ale României, conform planurilor de cooperare stabilite cu Ministerul Afa­cerilor Interne. Per total, pot fi accesați, gradual, aproximativ 10.000 de militari. Nu toate aceste forțe sunt acum în execuția misiunilor, dar se poate conta pe ele. Există și forțe suplimentare aflate în rezervă, care pot fi accesate, la fel, gradual.

Ce este important este că, pe lângă misiunile de prezență publică pe străzi, care sunt cele mai vizibile pentru cetățeni, prin Ordonanța militară Nr. 3 am preluat și misiuni de pază și de protecție a unor obiective și zone, stabilite prin planurile de cooperare cu forțele Mi­nisterului Afacerilor Interne. Aceste misiuni erau asigurate, până acum, de forțele Jandarmeriei. Așadar, paza și protecția acestor obiective erau asigurate, până acum, de jandarmi care, prin preluarea misiunilor de către noi, Armata, vor putea fi eliberați și repartizați pentru îndeplinirea altor tipuri de misiuni specifice Ministerului Afacerilor Interne.

Newsweek România: În ce alte misiuni va mai fi mobilizată Armata, în această perioadă?

Colonelul Constantin Spînu: La fel de importante sunt și misiunile de întărire a prezenței în unele puncte de trecere a frontierei, unde vom participa, de asemenea, cu personal și mijloace logistice, în cooperare cu Poliția de Frontieră. Nu în ultimul rând, mai avem misiunile de ordine publică pe care le executăm cu perso­nal și mijloace logistice în comun și în cooperare cu forțele Ministerului Afacerilor Interne.

România: Cu ce dotări au ieșit militarii în stradă?

Colonelul Constantin Spînu: Aș vrea să explic cât se poate de clar că militarii nu participă la aceste misiuni cu echipament greu, cu armament greu, cu mijloace de intervenție grele, cu blindate, așa cum am văzut că s-a mai spus cel puțin în spațiul on-line. Mașinile cu care sunt dotați militarii sunt mașinile standard de deplasare. Sunt mașini de tipul URO VAMTAC și Humvee. Echipamentul este cel standard prevăzut de normativele pentru fiecare tip de misiune în parte. Toate misiunile care se execută sunt cu respectarea strictă a prevederilor legilor și a regulamentelor militare.

Militarii sunt dotați cu echipamentul lor de bază, cu armamentul indivi­dual. Ceea ce văd cetățenii că militarii poartă la piept sau la spate este echipamentul cu care este dotat orice militar din orice armată din lume. În plus, militarii poartă și echipamentele de protecție, pentru că și protecția lor este la fel de importantă ca protecția cetățenilor pentru care acționăm. Militarii sunt echipați și cu măști de protecție, cu mănuși și, în funcție de misiunea pe care o au, beneficiază și de alte echipamente de protecție de care ar fi nevoie.

Newsweek România: Ce pot face și ce nu pot face ­mi­litarii în acțiunile care se desfășoară în aceste zile, conform Ordonanței miltare Nr. 3? Cum se va desfășura efectiv interacțiunea dintre cetățeni și militari?

Colonelul Constantin Spînu: Noi am desfășurat misiuni și până la intrarea în vigoare a Ordonanței ­mi­litare Nr. 3. Militarii au dreptul de a acționa exact cum prevede ordinul lor de acțiune. De exemplu, echipele de epidemiologi care acțio­nează la punctele de trecere a frontierei sau în aeroporturi au dreptul de a interacționa cu cetățenii și de a executa procedurile stabilite prin protocoalele medicale la nivel național. Militarii care vor prelua paza și protecția unor obiective – instituții publice, sedii de ministere sau alte obiective care, până acum, erau păzite de jandarmi – vor executa misiuni efective de pază și apărare pentru aceste obiective.

Prezența militarilor pe stradă nu înseamnă militarizarea vieții noastre de zi cu zi. Sub nicio formă nu luăm măsuri de acest gen. Militarii sunt acolo pentru a sprijini forțele de ordine, Poliția de Frontieră sau alte forțe ale Ministerului Afacerilor de Interne care interacționează în mod direct cu cetățenii. Practic, militarii îi sprijină pe acești lucrători pentru a îndeplini misiunile lor de ordine publică, iar scopul comun al acestor patrule este acela de a reduce riscul de contaminare a populației cu noul coronavirus. Interdicțiile de circulație stabilte, în această perioadă, prin Ordonanța militară Nr. 3, nu au alt scop decât acela al ­li­mitării răspândirii contaminării cu acest virus care produce boala COVID-19. Este absolut necesar să întrerupem, pe cât putem, lanțul acesta de transmitere.

Asta este natura misiunilor colegilor noștri militari, pentru a se asigura că cei care circulă pe stradă acum respectă regulile și măsurile stabilite de autorități. Până la urmă, cu toții trebuie să înțelegem că pandemia care afectează și România nu face distincție, ci ne poate afecta pe toți. De aceea, atitudinea pe care o putem avea, ca simpli cetățeni, este de a ne conforma normelor și ­re­gulilor impuse de autorități: de a rămâne acasă, de a ­respecta regulile individuale de igienă, regulile de distanțare socială.

Newsweek România: În afară de spitalele de campanie, corturile de triaj, pe care deja le-a făcut sau le are în lucru acum Armata, mai aveți în plan să faceți și altele, în următoarea perioadă?

Colonelul Constantin Spînu: Misiunile de sprijinire a sistemului medical național au fost mult mai multe și au început încă din primele etape ale eforturilor națio­nale pentru limitarea efectelor acestei pandemii. Ministerul Apărării ­Națio­na­le a sprijinit autoritățile locale și centrale în foarte multe localități din țară, acolo unde există facilități me­dicale, spitale.

Am ajutat cu instalarea de corturi militare, în care să funcționeze fluxul de triaj pentru pacienți, astfel încât să fie luate măsurile stabilite prin protocolul națio­nal pentru această situație. Am instalat și în spitalele militare, dar cele mai multe au fost spitale civile. Apoi, eforturile făcute de echipele medicale ale spitalelor, care au suplimentat forțele de triaj epidemiologic în diferite puncte-cheie, la frontiere sau în aeroporturi, iar acest lucru s-a produs aproape continuu.

Am sprijinit și sprijinim în continuare cu mijloace logistice transportul echipamentelor medicale, atât pe cale rutieră, cât și pe cale aeriană. Au fost mai multe transporturi aeriene care au adus în țară echipamente medicale și echipamente de protecție achiziționate de statul român. Finalizăm, sper până sâmbătă, spitalul mobil de tip ROL 2, din curte de la „Ana Aslan”. Sunt și alte spitale militare mobile pe care le vom achiziționa și instala în perioada imediat urmă­toare.

Newsweek România: Astăzi (joi, 26 martie, n.r.) a fost făcut un transport de echipamente medicale din Coreea de Sud, în care s-a implicat Ministerul Apărării. Concret, despre ce este vorba?

Colonelul Constantin Spînu: Este un transport foarte important. Vorbim despre un avion de transport de mare capacitate, o aero­navă de tip C-17 Globemaster III (vezi video pe www.opiniabuzau.ro). Este o aeronavă operată în comun de zece state membre NATO și două state partenere, România fiind membru fondator în această unitate multinațională de transport strategic.

Prin contibuția financiară a României, prin Ministerul Apărării Naționale, ne sunt alocate anual un număr de ore de zbor, pe care noi le utilizăm pentru acoperirea unor nevoi de transport pentru Armată și pentru țară, în general. Nu există urgență mai mare decât cea de acum, de aceea, din fondurile ­Mi­nisterului Apărării Naționale, au fost alocate aceste ore de zbor pentru transportul de echipamente medicale achi­ziționate de statul român din Coreea de Sud. Sunt 45 de tone de echipamente medicale care au ajuns pe Aeroportul Internațional Otopeni, care vor fi repartizate mai departe, ulterior, de instituțiile statului, conform planurilor.

Dar nu a fost singurul transport de acest tip. Au mai existat transporturi cu aeronave ale Forțelor Aeriene Române, de data aceasta, de materiale ­me­dicale din Germania, din Turcia și, cu siguranță, acest tip de implicare va continua pe măsură ce vor exista nevoi de transport de materiale din achizițiile pe care le va face statul român.

Aeronavele Forțelor Aeriene Române au contribuit și la repatrierea unor cetățeni din țări europene. Însă asigurăm transportul și pe cale rutieră, acolo unde este nevoie. Subliniez și că mecanismul de cooperare este unul descentralizat. Astfel, comandanții garnizoanelor sunt membri ai comitetelor locale pentru situațiile de urgență și pot gestiona resurse, foțe și ­mij­loace pentru sprijinirea acestor efoturi.

https://www.facebook.com/mapn.ro/videos/232028034867306/