Unde se află Buzăul pe harta consumului de droguri

Cazul tânărului în vârstă de 19 ani care s-a urcat drogat la volan și a omorât doi tineri în 2 Mai a șocat o țară întreagă. Traficul și consumul de cocaină în România au înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani, după cum arată ultima analiză disponibilă a Agenției Naționale Antidrog (ANA) și cel mai recent raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind cocaina. Cocaina capturată pe teritoriul României în cursul anului 2021 a avut ca ţări de origine/plecare Belgia, Ecuador, Franța, Italia, Olanda, Spania, Turcia și Marea Britanie, potrivit ANA.

Canabisul și cocaina au o disponibilitate în creștere pe piața ilicită a drogurilor, valorile capturilor înregistrate atingând cea mai mare valoare pentru cocaină și a doua cea mai mare valoare pentru canabis, consemnate până în prezent, mai arată raportul ANA.

Raportul Agenției Antidrog arată o creștere semnificativă atât a numărului de capturi de cocaină (de la 449 capturi pe tip de drog în 2020, la 541 în 2021), cât și a cantității confiscate (de la 43,496 kg în anul 2020, la 874,727 kg în anul 2021). 872,423 kg (99,74 la sută) din cantitatea totală de cocaină confiscată a provenit din 28 de capturi semnificative, iar restul de 2,304 kg a provenit din 513 capturi (în medie 4,49 grame/captură). 25 capturi semnificative (871,523 kg – 99,9 la sută) au avut ca țară de destinație România.

În privinţa rutelor de traficare şi a metodelor de disimulare, traficul de cocaină s-a realizat:

• Pe cale rutieră, pe rutele: Spania – Franţa – Germania – Austria – Ungaria – România, Olanda – Germania – Austria – Ungaria – România, Belgia – Germania – Austria – Ungaria – România, Franţa – România, Turcia – Bulgaria – România, Spania – Ungaria – România, Olanda – România, Spania – România, Italia – România, Marea Britanie – România, în colete expediate prin firme de curierat/ poştă, în autoturisme: elemente de caroserie, în bagaje/ bagaje de mână, în TIR: în cutii de banane, pe corp;

• Pe cale maritimă pe ruta Ecuador – Germania;

• Pe cale ferată pe ruta Germania – România, în container cu fructe.

Sinteza realizată de autoritățile române arată că 10,7 la sută dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, în timp ce 6 la sută dintre ei au consumat și în ultimul an, iar 3,9 la sută au consumat şi în ultima lună. Faţă de studiul anterior, se observă creşteri pentru toate cele trei tipuri de consum, însă cea mai importantă este în cazul consumului din ultima lună, a cărui rată de creştere este de 2,2 ori.

În rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 ani, valorile înregistrate pentru cele trei tipuri de consum sunt mai mari faţă de cele observate în rândul populaţiei generale, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii fiind observat la 16,9 la sută dintre aceştia, consumul în ultimul an la 10 la sută dintre ei, iar consumul în ultima lună la 6,6 la sută. Faţă de studiul anterior, şi în cazul acestui grup populaţional, se observă creşteri pentru toate cele trei tipuri de consum, însă cea mai importantă este în cazul consumului din ultima lună, a cărui rată de creştere este de 1,4 ori.

Ultimul raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind cocaina, publicat în acest an, arată că în România a crescut consumul acestui drog, mai ales în rândul populației cu venituri mari. Raportul arată că portul Constanța e folosit tot mai des de traficanți, iar una din explicațiile pentru creșterea traficului în România e colaborarea constantă între rețelele de crimă organizată. Transporturile de containere cu fructe proaspete din America de Sud, în special din Ecuador, au reprezentat o metodă tipică de ascundere a cocainei care ajunge în porturile maritime din Balcani. În plus, potrivit autorităților italiene, începând din 2020, porturile italiene au fost folosite din ce în ce mai mult ca punct de transbordare pentru cocaina direcționată spre est către porturile balcanice de la Marea Egee și de la Marea Neagră. În aceste porturi, transporturi mari
de cocaină din America de Sud sunt primite de grupuri infracționale din Balcani, în special de cetățeni albanezi și sârbo-muntenegreni, care asigură distribuția angro și transportul acesteia către piețe și către zone de stocare din Grecia, Bulgaria, România și Ucraina.

Pe țărmul Mării Negre, Bulgaria și România au porturi de containere unde, potrivit unor surse deschise, cocaina ajunge pentru a fi transportată în Europa Centrală și de Vest pe cale terestră sau, ocazional, pe Dunăre. Acesta din urmă este, de asemenea, folosit pentru contrabanda cu țigări, petrol și migranți, precum și pentru traficul de canabis. În ianuarie 2022, poliția columbiană a confiscat o tonă de cocaină dintr-un transport de piei de bovine cu destinația Bulgaria.

ONU a mai constatat niveluri tot mai ridicate de colaborare între rețelele infracționale din România. Rețelele criminale devin din ce în ce mai mult „politraficante”, utilizând infrastructura dezvoltată pentru traficul de droguri sintetice și heroină pentru a transporta cocaină, adesea sub masca unei activități comerciale legitime.

Care sunt principalele centre de trafic

Traficul şi consumul de droguri ca fenomen rămâne concentrat în municipiul Bucureşti (39 de capturi în 2020, 46 în 2021) şi judeţele Constanța (7 capturi în 2020, 19 în 2021), Arad (8 capturi în 2020, 14 în 2021), Timiș (16 capturi în 2020, 13 în 2021) şi Iași (11 capturi în 2020, 10 în 2021).

În anul 2021, rutele de traficare menţin caracteristicile anilor anteriori. Astfel, iarba de canabis confiscată în România a provenit din Spania, România, Olanda, Germania, Bulgaria, Italia, Cehia și Marea Britanie şi a pătruns pe teritoriul naţional, în principal pe cale rutieră. Acesta a fost disimulat în colete expediate prin firme de curierat/poştă, în bagaje, genţi de mână, pungi de plastic, saci de rafie, borcane de sticlă sau cutii de carton, mâncare, detergent, parfum și metal.

În Buzău au fost confiscate între 10 și 30 de kilograme de canabis, mai arată raportul. Cât despre cocaină, capturile de la Buzău au însumat 0,337 kg, în anul 2021.

În anul 2021, minori condamnaţi pentru săvârşirea de infracţiuni la regimul drogurilor au fost înregistrați în următoarele judeţele: Tulcea (2), Argeș (3), Constanța și Buzău (câte unu). În cursul anului 2021, numărul faptelor penale incriminate de Legea nr. 194/201167 a scăzut, fiind înregistrate 128 astfel de fapte, față de 184 înregistrate în anul 2020. Pentru 63 de persoane (față de 112 înregistrate în anul 2020), condamnările au vizat infracţiuni incriminate de acest act normativ ca obiect principal al dosarului penal, iar pentru 65 (față de 72 înregistrate în anul 2020) ca obiect secundar cu raportare la obiectul principal a dosarului. Se constată o scădere cu 30,4 la sută a numărului total de fapte penale raportat la valorile înregistrate în anul 2020. Nu au existat înregistrări pentru indicatorul persoane minore condamnate. Cele mai multe condamnări s-au înregistrat în judeţele Cluj (13), Sibiu (9), Constanța și Buzău (câte 7), Călărași, Prahova și Iași (câte 5).

Tot mai mulți buzoieni consumă droguri

Numărul buzoienilor care consumă droguri și fac trafic crește de la un an la altul, arată statisticile, motiv pentru care autoritățile sunt mai mereu în alertă. În ceea ce priveşte numărul persoanelor condamnate, și în anul 2021, regiunea Bucureşti – Ilfov rămâne regiunea cu cel mai mare număr de persoane condamnate (314 persoane condamnate, față de 205 persoane în 2020) fiind urmată de Regiunile Sud – Est (241 de persoane condamnate față de 133 persoane în 2020), Nord – Vest (126 de persoane condamnate față de 129 în 2020), Sud (90 de persoane condamnate, față de 70 în 2020), Centru (82 de persoane condamnate, față de 62 în 2020), Nord – Est (73 de persoane condamnate, față de 63 în 2020), Vest (65 de persoane condamnate, față de 42 în 2020) și Sud – Vest (40 de persoane condamnate, față de 35 în 2020). Se constată faptul că toate valorile înregistrate la acest indicator, cu excepția regiunii Nord – Vest, sunt în creștere față de anii anteriori.

Număr mare de persoane condamnate a fost înregistrat în Municipiul București (303 persoane față de 200 în 2020) și judeţele Constanţa (179 persoane față de 75 în 2020), Cluj (81 de persoane faţă de 77 în 2020), Brașov (40 de persoane condamnate față de 26 în 2020), Iași (37 de persoane condamnate față de 22 în 2020), Argeș, Botoșani și Buzău (câte 28 de persoane condamnate față de 9, 6 și respectiv 1 în 2020).

Din analiza cazurilor de urgențe medicale ca urmare a consumului de droguri se observă că în cinci regiuni de dezvoltare economică se înregistrează scăderi ale numărului de urgenţe medicale datorate consumului de droguri ilicite, în timp ce, în celelalte trei se înregistrează creșteri. Analiza repartiției urgenţelor medicale la nivelul unităţilor teritorial-administrative ale țării, în raport cu ponderea numărului de cazuri de urgenţă înregistrate, conduce la gruparea județelor şi la delimitarea unor zone de risc. Astfel, județul Buzău se încadrează în zona de risc mic, cu ponderi între 0,5 la sută și 0,9 la sută, alături de județele Argeș, Bistrița-Năsăud, Gorj, Ialomița, Neamț, Tulcea, Vâlcea, în timp ce zona cu risc foarte mare, cu ponderi de peste 10 la sută, este formată din județele Cluj și Bihor.