Cultură

Un roman necenzurat al buzoianului Dumitru Ion Dincă, pus în vânzare în colecția „Jurnalul cărților esențiale”

„Mai mult decât dra­gostea”, romanul buzoianului Dumitru Ion Dincă – poet, scriitor și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România -, este pus în vânzare la chioș­curile de difuzare a presei din întreaga țară, alături de volumele clasicilor și ale altor valoroși scriitori contemporani, fiind inclusă în grupajul „Jurnalul cărților esențiale”, o colecție exclusivă lansată de Jurnalul Național, care nu trebuie să lipsească din nicio bibliotecă.

Cartea pusă în vânzare zilele acestea este cea de-a doua ediție a romanului, în varianta integrală. Prima ediție a fost publicată în anul 1988, dar a fost cenzurată, fiind scoase 100 de pagini, după cum mărtu­risește autorul. „Acum este ediția întregită a romanului. Am integrat ce mi s-a scos și am și revizuit-o”, spune Dincă. Apariția romanului lui Dincă este consemnată de Academia Ro­mână, în Dicționarul Gene­ral al Literaturii Române, Ed. a II-a, coordonator general acad. Eugen Simion: „<Mai mult decât dra­gostea> este un roman care se axează pe evocarea evenimentelor din august 1944, dar centrul de greutate al narațiunii nu se află în reconstituirea epocii, ci în realizarea personajului principal, cel care focalizează atenția romancierului”.

Ceea ce nu se consemnează nicăieri este faptul că personajele romanului sunt reale. Autorul ne dezvăluie că și numele acestora sunt reale. Dumitru Ion Dincă spune că a cunoscut și a discutat cu unii dintre cei implicați în acțiunea spectaculoasă prinsă cu măiestrie între filele romanului. Este vorba despre Constantin Spătaru, care lucra la CFR ca impiegat, și de Ion Drăghici, care era acar. Declarațiile lor sunt edificatoare. Interesant este faptul că propaganda comunistă nu și-a asumat evenimentul descris în carte, deoarece niciunul dintre cei implicați nu era membru al Partidului Comunist Român. Realitatea și războiul au făcut ca ei să devină eroii unei mari acțiuni pe care și-au asumat-o apoi comuniștii. Bineînțeles că în roman există și ficțiune, mai ales în povestea de dra­goste unde personajele a­jung și pe Coasta de Azur și la Paris, unde eroina studiază Școala de Belle Arte.

Ideea romanului a pornit de la o informație pe care autorul a aflat-o la o manifestare de ziua națională din perioada de dinainte de 1989. Totul a pornit de la „secvența care se referea la zilele fierbinți în care Antonescu era arestat la ordinul Regelui Mihai și acțiunea CFR-iștilor din cadrul Depoului Buzău, mutat în acea perioadă la Cilibia, unul dintre nodurile de cale ferată strategice care trebuia protejat. Nucleul de ceferiști, care nu avea nicio legă­tură cu mișcarea comunistă, a primit misiunea de a bloca, în noaptea de 24 spre 25 august, o garnitură de trenuri germană, cu 69 de vagoane cu armament strategic. Misiunea lor era de a distruge nodul de cale ferată”, spune Dumitru Ion Dincă. Evenimentele descrise în roman se precipită pe fondul intervenției unei descendente a Cantacuzinilor – domeniul acestora fiind în vecină­tatea teatrului de operațiuni -, și a lui Andrei Făgărășanu, unul dintre protagoniștii ceferiști. În jurul acțiunii gravitează o minunată poveste de dragoste, cititorul fiind sedus de succesiunea planurilor, într-o Europă răvășită de război. Fascinanta poveste de dragoste dintre cei doi nu face altceva decât să aducă o pată de lumină, supravoltând cititorul.

„Evenimentele care se precipită galopant către sfârșitul cărții se desfă­șoară pe fundalul unei mari iubiri dintre tinerii eroi principali Alexandru Pătrașcu și Ana-Maria Necula. Războiul complică existența celor doi, înde­părtându-i unul de celălalt. În focul acțiunii intră <Jupuitu>, fost medicinist, pictor de firme, fotograf, crupier la cazinoul din Sinaia, care are misiunea de a sabota mașina de război germană, producând deraierea unei puternice garnituri de 69 de vagoane cu armament nemțesc, ce urmau să distrugă nodul de cale ferată strategic. Este sprijinit în realizarea dificilei acțiuni de Alex Pătrașcu și de Helene Cantacuzino, o prezență insolită în angrenajul romanului, în jurul căreia gravitează o minunată poveste de dragoste”, este prezentarea romanului în revista Luceafărul nr. 4, pagina a IV-a, ianuarie 1989.

Articole similare

error: Continut protejat!!