Un fost senator de Buzău, pas important către judecarea pentru crime împotriva umanității

Curtea de Apel Bucureşti a decis miercuri, 25 octombrie, începerea judecăţii în ”Dosarul Revoluţiei”, în ceea ce-i priveşte pe Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, acuzaţi de „săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii”.

Magistrații au constatat „legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii: Iliescu Ion, fost preşedinte al României, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii (…) Constată legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu şi gl. (rtr.) Rus Iosif”, se mai arată în minuta instanţei.

În rechizitoriul din dosarul Revoluţiei procurorii notează că Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu (fost senator de Buzău în legislatura 1990-1992), şi Iosif Rus au pus la punct, în ultima săptămână din luna decembrie a anului 1989, o „amplă, sistematică şi generalizată operaţiune de inducere în eroare, unică în istoria naţională”, a cărei victimă a fost „întreaga opinie publică”. În rechizitoriu se subliniază rolul determinant pe care Ministerul Apărării Naţionale l-a avut, la acel moment, în instalarea noii puteri în fruntea căreia s-a aflat Ion Iliescu, militarii implicaţi în evenimentele din 1989 nefiind traşi la răspundere atâta vreme cât acesta a păstrat puterea politică.

Procurorii care au anchetat dosarul Revoluţiei fac referire, în rechizitoriu, la o „vastă şi profesionistă operaţiune militară de inducere în eroare care a debutat în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989”, al cărei scop a fost crearea unei „psihoze generalizate” prin inducerea în eroare a populaţiei cu privire la existenţa „teroriştilor” în perioada evenimentelor de la sfârşitul anului 1989. Operaţiunea de inducere în eroare avea scopul de a determina opinia publică să susţină noua putere politică, susţinută de MApN. Din declaraţiile martorilor şi din probatoriu reiese, de asemenea, că aceia care au pus la cale această operaţiune s-au folosit de elemente care se regăseau, de altfel, în documente ale MApN întocmite în vara lui 1989, documente care induceau ideea de „inamic” din afară şi de „terorist”.

„Analiza întregului probatoriu administrat în prezenta cauză a relevat că inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu şi Rus Iosif au acţionat în intervalul de timp 22 decembrie, orele 16.00 – 30 decembrie 1989 cu scopul de a prelua puterea totală politico-militară în România, de a păstra şi consolida puterea dobândită şi de a se legitima în faţa opiniei publice interne şi internaţionale. Pentru realizarea scopului s-a recurs la o amplă, sistematică şi generalizată operaţiune de inducere în eroare, unică în istoria naţională. Victima acestei operaţiuni a fost întreaga opinie publică. Psihoza generată şi amplificată de conduitele acestor inculpaţi a stat la baza tragediilor survenite în intervalul de timp amintit”, scriu procurorii de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în rechizitoriul din 29 iulie 2022.

Anchetatorii fac referire la „un pact”  între formaţiunea înfiinţată de Ion Iliescu şi MApN, prin care cele două structuri s-au susţinut reciproc pentru a prelua puterea. De altfel, foşti ofițeri de rang înalt din mai multe structuri militare au confirmat în declaraţiile lor de martori, această ipoteză: „Ziua de 22 decembrie 1989 a adus o schimbare radicală a întregii societăţi româneşti, astfel încât s-a produs o perturbare serioasă a tuturor domeniilor de activitate. Dar, ca pilon esenţial al Statului Român, MApN nu a resimţit vidul de putere, actul de comandă în întreaga armată rămânând eficient. Spre deosebire, în acelaşi timp, ministerul de interne (încorporând DSS) a fost complet destructurat. Fără acest sprijin, nu ar fi fost posibil ca CFSN să devină forţa conducătoare a ţării. Practic, conducerea MApN (ministru al apărării fiind generalul Stănculescu Atanasie Victor) a permis intrarea «grupului Iliescu» în sediul central al instituţiei, iar lui Iliescu Ion i-a fost prezentat onorul militar. Decizia neechivocă a fost ca întreaga armată să se subordoneze acestuia şi CFSN”, notează procurorii.

Cine este Gelu Voican Voiculescu

Gelu Voican Voiculescu este de formaţie geolog. Revoluţia din 1989 l-a adus la vârful unei societăţi caracterizate printr-o dezordine indiscutabilă. Aproape instantaneu, Gelu Voican Voiculescu intră în atenţia opiniei publice, fiind considerat unul dintre personajele-cheie ale evenimentelor din perioada  respectivă. A participat, ca delegat al Frontului Salvării Naţionale (FSN), alături de generalul Victor Atanasie Stănculescu şi de Virgil Măgureanu, la procesul intentat lui Nicolae Ceauşescu, din 25 decembrie 1989.  Mai mult, după execuţia soţilor Ceauşescu, chiar Gelu Voican Voiculescu s-a ocupat de înhumarea acestora.

Ulterior, omul politic Gelu Voican Voiculescu a deţinut funcţiile de vicepremier în primul guvern provizoriu (28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990), guvern condus de Petre Roman. După alegerile din 20 mai 1990, Gelu Voican Voiculescu a fost ales senator de Buzău pe listele FSN. A demisionat din Parlament în 1992, iar între 1994 şi 1996 a fost numit ambasador în Tunisia de preşedintele de atunci, Ion Iliescu. Doi ani mai târziu, Gelu Voican Voiculescu a fost rechemat din funcţie, iar, în iulie 2001, Voiculescu a fost acreditat, din nou, ambasador, de data aceasta în Maroc. S-a reîntors în România în ianuarie 2005, atunci când i-a expirat mandatul.

Gelu Voican Voiculescu a primit verdict de la CNSAS de „necolaborare cu Securitatea”, după ce asupra sa au planat suspiciuni că ar fi scris note despre liderul Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), Gregorian Bivolaru.

De asemenea, Gelu Voican Voiculescu, în vârstă de 82 ani, este căsătorit cu o femeie din Buzău cu 41 de ani mai tânără. Georgiana Daniela Arsene, în vârstă de 40 de ani, născută la Verneşti, a lucrat, ca ziarist, la câteva publicaţii din Buzău. În prezent, ea scrie pentru agenţia de presă „Sputnik”, principalul mijloc de propagandă al Federaţiei Ruse în România; de altfel, pe pagina sa de Facebook, ea are drept fotografie de copertă o imagine a preşedintelui Vladimir Putin. Georgiana Arsene deţine şi un blog, „În prima linie”, al cărui motto este un citat din președintele rus: „Uneori, este necesar să rămâi singur pentru a dovedi că ai dreptate”.