Săptămâna aceasta care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. Ea se termină cu Duminica Tomii.
Săptămâna luminată mai este și începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile la Pogorârea Duhului Sfânt. Această sărbătorire include și obiceiul creștinilor de a se saluta cu cuvintele-mărturisire „Hristos a înviat!”, urmată de răspunsul „Adevărat a înviat!”.
În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „hărți”. Asta înseamnă că Biserica oferă în aceste zile dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Miercurea și vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului și Duminică Tuturor Sfinților, prima după Rusalii, avem „dezlegare la pește”.
Slujbele pentru cei adormiți sunt reluate după Duminică Tomii.
- În popor se spune că lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de „Lunea Albă”. Este prima zi după Duminica Paștelui și este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, și se spune că orice persoană care moare în această zi nu mai trece prin Judecata de Apoi.
- Marţea din Săptămâna Luminată, „Marţea Albă” este de asemenea nelucrătoare pentru creștini. În această zi nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.
- Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de „Sfânta Mercurie”.În această zi bărbaţii se duc să muncească la câmp.
- Joia din Săptămâna Luminată este denumită popular „Joia Verde”, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi.
- Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de „Vinerea Scumpă” sau „Fântăniţa” .Creștinii sărbătoresc în această zi „Izvorului Tămăduirii”, o sărbătoare închinată Maicii Domnului.
.
