Acoperământul Maicii Domnului, cunoscută popular drept „Pocrovul”, este o sărbătoare a Maicii Domnului care se prăznuiește la 1 octombrie, în amintirea unei minuni întâmplate în biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol, pe timpul împăratului Leon al VI-lea „Filozoful” (886 – 912). De cel puțin 1.000 de ani, creștinii sărbătoresc la 1 octombrie amintirea momentului în care Maica Domnului a scăpat din primejdie creștinii din Constantinopol.
Se spune că în anul 911, pe vremea împăratului Leon cel Înţelept, se făcea priveghere la Biserica Vlaherne, pentru că cetatea era asediată. Între credincioşi se aflau şi Sfântul Andrei cel Nebun întru Hristos şi ucenicul său, Epifanie. Şi ei au văzut-o pe Maica Domnului stând în văzduh şi rugându-se cu lacrimi. În mâini ţinea Sfântul Acoperământ, care strălucea mai tare decât soarele. În jurul ei stăteau îngerii şi sfinţii, Sfântul Ioan Înaintemergătorul şi Sfântul Evanghelist Ioan. Şi cei doi au auzit-o pe Fecioara Maria rugându-se Domnului Hristos pentru oameni şi au văzut-o desfăşurând Acoperământul deasupra tuturor credincioşilor din biserică.
Din punct de vedere funcțional, acoperământul era un văl, o bucată lungă de țesătură care acoperea capul și trupul Maicii Domnului până la genunchi. Gestul de a acoperi pe cineva cu acest veșmânt, era un semn de ocrotire, de purtare de grijă.
Biserica palatului din Vlaherne adăpostea mai multe relicve ale Maicii Domnului – cămașa, acoperământul (maforionul) și parte a brâului acesteia, care fuseseră aduse din Țara Sfântă în secolul al V-lea. Începuturile acestei sărbători au avut loc în spațiul grecesc, unde a fost ținută cu mare evlavie, mai ales de călugării de la Muntele Athos, socotit „grădina Maicii Domnului”. Și astăzi creștinii simt ajutorul Maicii Domnului, la momente de încercare pentru că a devenit maica duhovnicească a tuturor celor care-L iubesc pe Hristos și tind să-l urmeze pe calea mântuirii până sub Cruce. Sfântul Ioan Evanghelistul îi reprezintă pe toți creștinii care îl iubesec pe Hristos și îl mărturisesc prin întreaga lor viață. Iar Maica lui Hristos a devenit maica duhovnicească a creștinilor care-L iubesc pe El.
Legat de această sărbătoare, în popor există o serie de tradiții. Despre acestea, Muzeul Țăranului Român informează citând din lucrarea „Spirala sărbătorilor. Rosturi, tâlcuri și deslușiri” a Narcisei Alexandra Știucă faptul că țăranii respectau această sărbătoare prin nelucru la câmp pentru ca zăpada să cadă din belșug și să ocrotească semănăturile de toamnă. Tot aici se arată că în popor femeile postesc pentru ca Maica Domnului să le acopere (ocrotească) de năpaste și boli, iar fetele, pentru „a se vedea acoperite” (pentru a li se acoperi capul cu belșugul părului și apoi pentru a se înveli cu năframa de nevastă cât mai curând).
Tradiția spune că este bine ca gospodarii să-și stropească vitele cu apă sfințită de Acoperământul Maicii Domnului, pe 1 octombrie.
O altă tradiție legată de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului spune că este bine ca în această zi să fie pomeniți cei trecuți la cele veșnice și să se dea de pomană plăcinte și bucate tradiționale.
