Administrație

Toma: După unirea cu Ținteștiul, putem avea cea mai mare suprafață verde pe cap de locuitor din România

În al patrulea episod al campaniei de promovare a referendumului din 26 septembrie – când buzoienii și ținteștenii sunt chemați să se pronunțe asupra unirii celor două unități administrativ-teritoriale -, pe care primarul Constantin Toma o realizează prin intermediul unor postări video pe pagina sa oficială de Facebook, acesta prezintă primul proiect de punere în valoare a Iazului Morilor, ,,adevărat leagăn al dezvoltării Buzăului, cel puțin în ultimii 500 de ani”: ,,Canalul Iazul Morilor, canal natural al râului Buzău, ce se întinde pe 20,34 km, este atestat documentar în 1525, când domnitorul Țării Românești, Radu de la Afumați, a donat Episcopiei Buzăului 3 mori de cereale pe acest curs de apă. În afara morilor montate pe acest canal, Iazul Morilor asigura și irigarea a sute de grădini de zarzavat, dar și funcționarea multor darace de lână sau pive de postav. Reabilitarea în întregime a Iazului Morilor, care începe cu acest prim proiect, va ajuta mult în lupta cu schimbările climatice, dar va redeveni și unul din motoarele economice ale Bu­zăului. Aici, pe strada Frăsinet, vom avea un parc cu două lacuri, alimentate din Iazul Morilor și o cafenea culturală”, a scris Toma pe Facebook.

Primarul Constantin Toma prezintă cum va arăta proiectul privind punerea în valoare a Iazului Morilor, proiect din care, în momentul de față, se află în faza de execuție doar prima parte: ,,Iazul Morilor este o poveste frumoasă a orașului nostru, o poveste incredibilă; Iazul Morilor a fost un adevărat motor de dezvoltare în istorie. Atestat la 1525 când, printr-un document, Radu de la Afumați, domnitorul Țării Românești, donează trei mori de cereale pe Iazul Morilor către Episcopia Buzăului, înființată la 1500, care nu avea surse financiare pentru a se susține, fiind la începutul activității ei. Acesta este primul proiect pe Iazul Morilor, care are lungime de 20,34 kilometri, din care 13,8 kilometri pe raza municipiului Buzău. Încercăm și prin Planul Național de Redresare și Reziliență să punem în valoare acest canal, care ne va ajuta și din punct de vedere al atractivității, dar și din punct de vedere economic. Din el se vor putea face irigații pe circa 2.000 de hectare, dar va putea fi, de ce nu?, crescătorie de pește și să fie dotat cu piste de biciclete de o parte și de alta, cu terase și restaurante, cu locuri pentru picnic, care să facă Buzăul mai atractiv și mai competitiv (…) Dar acest proiect, care sper să fie încheiat undeva în partea a doua a lunii septembrie, este doar o primă parte, pentru că a doua parte va însemna să ducem tot traficul și să realizăm o parcare subterană, iar parcul să se extindă până după blocuri, astfel încât să mai avem un parc și o zonă de atracție deosebită în municipiul nostru. Practic, mașinile vor intra în zona Bisericii Sfântul Ștefan și vor ieși la centrele comerciale. Încercăm să dezvoltăm al doilea proiect prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în capitolul de tranziție ver­de”, spune Toma.

Mână în mână cu plantările de copaci

Acesta spune că acest proiect este strâns legat de cele privind plantarea de copaci pe o suprafață cât mai mare din municipiu, la care se adaugă reintrarea în proprietatea municipiului a Pădurii Crâng: ,,Suntem în plină vară, cu temperaturi caniculare, vedeți ce se întâmplă în țările din sudul Europei, dar nu numai, se întâmplă și în nord, în Siberia: ard pădurile, ard ierburile. Trebuie să facem mult mai mult pentru aceste schimbări climatice evidente. Buzăul este pe locul 11 în Europa și pe primul loc în România în ceea ce privește încăl­zirea globală; practic, în ultimii zece ani, temperatura a crescut cu 1,5 grade la Buzău, ceea ce înseamnă că suntem predispuși la un început de deșertificare și la fenomene climatice extreme: când foarte multă ploaie, când foarte multă secetă. De aceea, trebuie să avem cât mai mulți copaci plantați – și avem un adevărat program și în această direcție – și cât mai multe luciuri de apă, cum se întâmplă și aici, unde vom avea două lacuri care se vor alimenta din Iazul Morilor. Buzăul mai are încă un proiect de dezvoltare a unui parc de 7 hectare, între ștrand și Șo­seaua Digului, acolo unde zona este abandonată; avem contractul încheiat pe fonduri europene și în această lună se va preda proiectul tehnic, după care voi da ordinul de începere a lucrărilor și acolo și, până la sfârșitul anului viitor vom avea o extindere a Parcului Tineretului. Suntem la o semnătură de a obține, în sfârșit, retrocedarea Crângului, sau transferul gratuit al Crân­gului către Primăria Buzău; dorim să facem acolo cea mai mare pădure-parc din Europa, cu circa 200 de hectare, pentru că vom planta în continuare. Avem aprobat tot în zonă, pe Șoseaua Digului, între cele două poduri peste Buzău de la Mărăcineni și Vadu Pașii, de către Mi­nisterul Mediului, 20,5 hectare de pădure, și plantăm peste tot unde putem, și în parcuri, și pe trotuare, cât mai mulți copaci”, mai spune primarul.

Și Ținteștiul vine cu pădure

Constantin Toma anun­ță că unirea cu Țin­teștiul va transforma Buzăul în orașul cu cea mai mare suprafață verde pe cap de locuitor din țară: ,,Buzăul, și din acest punct de vedere, și mai ales prin unirea cu comuna Țintești, poate ajunge la peste 100 de metri pătrați spațiu verde pe cap de locuitor, ceea ce este extraodinar. În acest moment, Uniunea Europeană impune un minim de 26 metri pătrați pe cap de locuitor, cifră în care se încadrează foarte puține orașe din România. Orașul cel mai verde din țară  este Miercurea Ciuc, cu 42,5 metri pătrați, iar Buzăul poate atinge peste 100, având în vedere că în comuna Țintești sunt trei păduri și că vom planta pe toate arterele care duc spre Țintești, atât pe Șoseaua Brăilei, cât și pe cea care duce la Slobozia, până aproape de Smeeni, dar și între Țintești și Pogonele sau între Movila Banului și Maxenu. Iată că, din acest punct de vedere, Buzăul poate fi, într-adevăr, un oraș în care să îți dorești să trăiești”, a spus primarul Constantin Toma în postarea video de pe pagina sa oficială de Facebook.

Articole similare