Circa 340 de kilometri ar urma să aibă viitorul drum de mare viteză care va lega Moldova de sudul țării și de București, împărțit pe loturi între Ploiești, Buzău, Focșani, Bacău și Pașcani. Proiectanții au definitivat între timp traseul oficial, cu excepția unor variante încă de analizat pe lotul Bacău-Pașcani, iar în următoarea fază vor decide dacă drumul va fi unul expres sau direct autostradă (autostrada A7, 16 km în prezent în execuție lângă Bacău), scrie HotNews.
A7, dacă va fi autostradă, sau DX5, dacă va fi drum expres, ar urma să poarte ca indicativ viitorul drum de mare viteză care va lega Moldova de sudul țării și de București. În prezent, pe circa 338 de kilometri, de la Ploiești la Pașcani (minus centura Bacău), sunt în elaborare studiile de fezabilitate și proiectele tehnice, în patru contracte distincte.
Recent, firmele contractante au terminat prima analiză multicriterială (AMC1) și, pentru trei tronsoane, au definitivat care va fi traseul oficial al drumului de mare viteză. Pentru tronsonul Bacău – Pașcani (circa 80 km) au mai rămas în picioare și câteva variante alternative. Aceste trasee merg mai departe la analiza multicriterială 2 (AMC2), etapă în care consultanții vor și decide și dacă viitorul drum de mare viteză va fi construit ca drum expres sau va fi direct autostradă.
Cum au fost alese traseele
Variantele de traseu propuse au fost proiectate în corelare cu obiectivele implementate de către autoritățile locale (P.U.G-uri, P.U.Z-uri, Autorizații de construire emise, Certificate de urbanism emise), de marii deținători de rețele (rețele electrice, rețele de apă/canal etc.) sau de către alte instituții ale statului român (M.A.I, M.A.P.N, S.R.I etc.). Pentru fiecare sector în parte au fost analizate variante de traseu având la bază informații precum hărți topografice, hărți geotehnice, limitele și localizarea ariilor naturale protejate, anchete de trafic, studiu arheologic preliminar și studiu geotehnic preliminar. Viteza de proiectare folosită la proiectarea elementelor geometrice ale traseului este de 140 km/h. Pentru sectoarele Ploiești–Buzău și Bacău–Pașcani au fost analizate câte șase alternative de traseu, iar pentru sectoarele Buzău–Focșani și Focșani–Bacău, câte trei alternative. Departajarea alternativelor de traseu s-a realizat printr-o analiză cantitativă cu aplicarea următoarelor criterii: criteriul tehnic, criteriul financiar, criteriul de mediu și criteriul social.
Proiectul A7/DX5 reprezintă practic „coloana vertebrală” a Moldovei, care va prelua traficul pe ruta Nord-Sud, acolo unde se înregistrează cele mai mari valori ale traficului din regiune și care în prezent se desfășoară pe DN2-E85, un drum național cu câte o bandă pe sens și un acostament puțin mai lat folosit adesea neregulamentar de către șoferi drept încă o bandă de circulație – unul din drumurile naționale cele mai periculoase după numărul de accidente.
Drum expres vs. autostradă: care sunt diferențele și asemănările
Este bine de știut că, în momentul actual, în România nu există niciun drum expres conform normativului aflat în vigoare. Există totuși în execuție Drumul Expres DX12 Craiova-Pitești conform unui normativ din 2007. În orice caz, dincolo de toate miturile urbane perpetuate care clasifică drept drum expres unele drumuri de patru benzi cu separatoare de sens, în România la ora actuală nu există drumuri expres. Scriptic, ele sunt doar trecute în Codul Rutier și sunt asimilate ca limită de viteză drumurilor naționale europene (100 km/h). În realitate, conform normativului actual, un drum expres este destul de asemănător cu o autostradă: este un drum de mare viteză (100km/h+), are cel puțin două benzi pe sens, are sensurile separate, nu trece prin localități, iar intersecțiile sunt denivelate (fără conflict de trafic).
Față de o autostradă, însă, există mai multe diferențe, printre care: benzile sunt mai înguste, lipsesc benzile de urgență, tipul de parapet separator e diferit și spațiul median e mai mic, benzile de încadrare accelerare/decelerare diferă, iar curbele și razele șoselei sunt diferite.
