Dacă informațiile din denunțul făcut la DNA împotriva generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă – acuzați că au solicitat bani pentru „îmblânzirea” unei pedepse într-un dosar de mare corupție – sunt reale, o deducție logică duce spre bănuiala că au o rețea subterană în Justiție. O reţea pe care au construit-o în anii în care erau activi în SRI, când aveau și informații, și putere, și control, perioadă în care unele voci i-au acuzat – fără probe concrete – de imixtiuni în actul de justiție. Să fie presupusul trafic de influență făcut, acum, de cei doi în favoarea omului de afaceri Cătălin Hideg – condamnat în primă instanță într-un dosar de corupție instrumentat de Parchetul European Anticorupție – primul de acest gen? Dacă nu este primul, cum de nu a știut nimeni, nici din Justiție, nici din SRI, de această justiție paralelă, subterană?
Constituirea unei astfel de rețele ar putea fi posibilă, dat fiind faptul că, în perioada în care Florian Coldea conducea SRI pe linie operativă, ca prim-adjunct al lui George Maior, au existat informații ajunse în spațiul public care vorbeau despre interferența, oficială, a SRI în actul de justiție. Fostul șef al Direcției Juridice, generalul Dumitru Dumbravă, chiar declara public, prin primăvara lui 2015, că instanțele de judecată au devenit un câmp tactic al serviciilor de informații. O declarație care nu a fost lămurită nici până azi. CSM, garantul independenței Justiției, a decis atunci că nu a fost afectată independenţa Justiţiei – în ciuda opiniei contrare a unor asociaţii de magistraţi – și a refuzat să desecretizeze informaţiile transmise de SRI, ca răspuns la această problemă. Un alt aspect care duce spre ideea că în justiție ar putea funcționa o rețea paralelă, subterană, din care fac parte şi cei doi generali SRI, este dat de existența aşa-numiţilor „acoperiți din Justiție”, un alt subiect adus în discuție publică încă de acum aproape zece ani, despre care a vorbit şi fostul şef al statului, Traian Băsescu. Nici în această privință, lucrurile nu sunt clarificate. După ce luni de zile de la discuţiile din spaţiul public, CSAT nu comunicase nimic pe subiect, la începutul anului 2016 anunţa că în Justiţie nu sunt „acoperiți”, însă șeful Cancelariei prezidenţiale de la acel moment, Dan Mihalache, declara că CSAT nu are, de fapt, capacităţi proprii pentru „a umbla după ofiţeri acoperiţi”…
Semne de întrebare au rămas și în privința trecerii în rezervă a lui Florian Coldea. La începutul anului 2017, după 12 ani de activitate la vârful SRI, generalul Coldea a fost practic scos din joc de un sau prin intermediul unui urmărit general, Sebastian Ghiță, aflat ani de zile în grațiile sale, dar nu numai ale sale. După „o investigaţie complexă, minuţioasă”, transmitea atunci SRI, „nu au rezultat elemente care să se constituie în încălcări ale legii sau normelor interne în vigoare”. Prin urmare, Biroul Executiv al SRI a decis repunerea în funcţie a lui Florian Coldea. Acesta, însă, a solicitat „eliberarea din funcţie şi punerea la dispoziţia şi nevoile instituţiei”, argumentându-şi decizia prin „motive ce ţin de demnitatea şi onoarea militară şi de riscul afectării grave a activităţii instituţiei”. Așa că directorul SRI de atunci, Eduard Hellvig, a cerut trecerea lui în rezervă. Scriam la vremea respectivă că, dacă nu a fost nimic ilegal în relația cu Sebastian Ghiță, de ce Florian Coldea şi-a mai dat demisia? Mai mult, de ce Eduard Hellvig a cerut trecerea lui în rezervă, dacă era nevinovat?
În articolul „Cum a ajuns SRI decapitat de un urmărit general” indicam trei ipoteze care duceau spre ideea că tragerea pe linie moartă a lui Florian Coldea, în urma fugii din țară a lui Sebastian Ghiță și a declarațiilor ulterioare făcute de acesta, era efectul unor lupte de putere subterane din SRI: „Cumva, doar pentru a elibera instituţia, oameni (foşti sau actuali) de la vârful ei de povara unei responsabilităţi? Pentru că oamenii care au condus şi conduc SRI au sau ar trebui să aibă o responsabilitate. Chiar nimeni din acest serviciu de informaţii nu a avut informaţii, de ani şi ani, despre concediile pe care Florian Coldea, prim-adjunctul SRI şi şeful operativ al serviciului, le făcea cu Sebastian Ghiţă – într-o primă fază, <doar> om de afaceri abonat la contracte cu SRI şi membru în Comisia de control al SRI? Nimeni nu a ştiut despre bairamurile la care cei doi – şi nu doar ei – se distrau împreună, deşi, între timp Sebastian Ghiţă devenise şi parte a unor dosare penale? Nimeni nu a ştiut despre întâlnirile conspirative la care avea acces Sebastian Ghiţă? Aceste lucruri au avut loc fără ştiinţa şi aprobarea (fie ea şi tacită) a conducerii SRI? Dacă vârful acestei instituţii nu a ştiut – ceea ce, repet, e improbabil –, este extrem de grav. Dacă a ştiut şi, deşi aceste fapte impun, aflăm acum, trecerea în rezervă, a şefului operativ al SRI, nu a luat măsuri până acum, întrebarea este de ce le-a trecut cu vederea? Iar dacă nu e grav şi, cum ni se spune, nu au rezultat elemente care să se constituie în încălcări ale legii sau normelor interne în vigoare, de ce s-a forţat tragerea pe linie moartă a lui Florian Coldea? Şi de ce doar a lui Florian Coldea?”. Sunt șapte ani de atunci, dar răspunsuri la aceste întrebări nu a dat nimeni și nici nu au rezultat din vreo declarație oficială ori din vreun raport de activitate instituțional. La fel cum nu am aflat nici cine l-a folosit pe Sebastian Ghiţă pentru a-l „lucra” pe şeful operativ al SRI. O „lucrătură” despre care conducerea şi structurile de protecţie internă ale acestui serviciu de informaţii nu au avut informaţii. Sau au avut și nu au făcut nimc. Situaţie care ar fi impus și alte demisii sau treceri în rezervă. Şi explicaţii din partea fostului şef al SRI, George Maior. Care, însă, nu au mai venit.
Căderea, acum, a lui Florian Coldea pare mai degrabă efectul mișcării unor plăci tectonice în serviciile de informații, unui moment prielnic plății unor polițe mai vechi între facțiuni din SRI/Justiţie, al unei încercări de repoziționare a forțelor pregătite pentru schimbarea de putere din toamnă. Altfel, de ce doar acum? Dacă acea reţea de justiţie subterană, paralelă există, ea nu putea fi constituită ieri.
Semne de întrebare ridică şi comunicarea DNA pe acest subiect. Cu lux de amănunte. În spaţiul public au ajuns inclusiv stenogramele, iar asta imediat după chemarea la audieri a generalilor SRI. Şi au ajuns întâi la o parte a presei, la cea care, ani de zile, a demonizat anticorupția făcută în timpul mandatelor lui Traian Băsescu, a atacat DNA-ul condus de Daniel Morar, apoi de Codruţa Kovesi, şi SRI-ul din perioada în care îl avea pe generalul Coldea ca şef operativ, a linşat mediatic procurori şi judecători care se evidenţiaseră prin rechizitorii sau condamnări în dosarele grele de corupţie. Comunicarea aceasta detaliată din dosar ridică semne de întrebare, în condițiile în care în alte dosare – mai ales în acelea în care există interes ca informaţiile să fie ţinute departe de scena publică –, un jurnalist este trimis la plimbare atunci când solicită informații, pe motiv că nu sunt publice. Şi nu detalii şi, cu atât mai puţin stenograme sau ordonanţe complete de punere sub acuzare, ci doar întrebări care vizează stadiul anchetei într-un dosar deschis acum n ani ori data la care se prescriu faptele vizate într-un doasr în care nu se mai întâmplă nimic de ani şi ani de zile.
Nu ştim, în această fază a anchetei, dacă acuzele din dosarul „Coldea” sunt reale. Dar sunt o serie de semne de întrebare care îşi aşteaptă răspuns. Care nu e sigur că va fi dat.
Text publicat în „Puterea a cincea”
