Astăzi jandamii buzoieni își sărbătoresc ziua printr-o ședință festivă la care au invitat, ca în fiecare an, instituțiile partenere și oficialitățile Buzăului.
Reamintim că Ziua Jandarmeriei Române este serbată anual pe 3 aprilie, amintind data la care, în 1850, Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei (1849-1853), a aprobat hotărârea Divanului Obştesc, semnând actul de înfiinţare a jandarmeriei și prin aceasta a reformat sistemul de ordine publică prin înfiinţarea Corpului de Jandarmi, o instituţie necesară deopotrivă asigurării libertăţilor cetăţeneşti a ordinii de drept în stat, executarea zilnică a unui serviciu ordinar, pe baza regulamentelor sale şi a unui serviciu extraordinar la solicitarea autorităţilor.
Domnitorul Moldovei Grigore Alexandru spunea la vremea respectivă despre instituția înființată că „este o putere înfiinţată pentru a priveghea siguranţa publică, ţinerea bunei rânduieli şi aducerea la împlinire a legilor”.
Jandarmeria a cunoscut un amplu proces de modernizare în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Necesitatea elaborării unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga ţară a dus la promulgarea Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893, urmată de Regulamentul de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale din 1 septembrie 1893.
Jandarmeria română a participat pentru prima dată la un război modern în anii 1877-1878 (Războiul de Independenţă), apoi la cel de-Al Doilea Război Balcanic (1913) şi la Primul Război Mondial (1916-1918).
După înfăptuirea României Mari, a avut loc un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de război. Astfel, la 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne şi complete de organizare a Jandarmeriei rurale şi, în acelaşi an, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a promulgat Statutul Jandarmeriei Rurale, care garanta: stabilitate, înaintare, retribuţii şi alte indemnizaţii, gradaţii, pensii, condiţii de căsătorie, recompense, se arată pe site-ul www.jandarmeriaromana.ro.
Din istoria Jandarmeriei buzoiene reținem că la 22 iulie 1941, efectivele Legiunii Buzău erau de 5 ofițeri, 225 subofițeri, 400 jandarmi, la care se adăugau cadrele de la serviciul pretorial și compania 5 din comuna Șerbănești, județul Tecuci, cu un efectiv de 336 oameni.
În data de 21 august 1942, la est de Nistru au fost trimise în misiune serviciul pretorial al Diviziei 5 și Compania 5 Poliție cu un efectiv de 300 de oameni. Începând cu data de 13 septembrie 1942, patrulele de jandarmi din județ semnalează apariția bombardierelor sovietice și faptul că acestea aruncau manifeste cu propagandă comunistã.
În februarie 1943 , cu ocazia luptelor de la Cotul Donului, jandarmii buzoieni au suferit pierderi grele, poate cele mai grele din întreaga lor existență. Au căzut la datorie și o serie de jandarmi aflați în spatele frontului, unii fiind uciși de germani.
În aprilie 1943 noi efective de jandarmi se vor îndrepta spre front, inclusiv 138 jandarmi de la Râmnicu-Sărat. Începând cu data de 23 august, odată cu lovitura de stat, jandarmii s-au aflat într-o adevărată capcană în luptele cu trupele germane din județ, cu ocazia retragerii acestora. Astfel, la Gura Nișcov, germanii care se retrăgeau au distrus atelierele, arhiva și materialele Legiunii, începând prin aceastea seria lungă de lupte sângeroase cu trupele sovietice ce se deplasau spre capitală. Fără cel mai mic motiv, au fost asasinați, în localitatea Bobocu, plt.maj. Stoica Mihai din Săhăteni și plt. Stroie Ioan, care tocmai luaseră măsuri de reținere a unor voluntari din armata generalului Vlasov, ce începuseră jefuirea populației din zonã.
Pierderi foarte grave vor suferi și unitățile de jandarmi buzoiene aflate în zona Piatra Neamț, unde sovieticii îi vor lua prizonieri din august până în septembrie 1944, ignorând pe față armistițiul încheiat. În decembrie 1944, efectivele Legiunii de jandarmi Buzău au fost reduse la un efectiv de 3 ofițeri, 192 subofițeri și 213 jandarmi, iar prin Hotãrârea Comisiei Aliate de Control pentru aplicarea armistițiului, în data de 01.03.1945, efectivul a fost redus iarăși cu 50%, , se arată pe siteul https://www.jandarmeriabuzau.ro/istoric.html
În prezent, comanda unității este asigurată de colonel CUERU Virgil- Ioan, care la sfârșitul lunii octombrie 2018, ca urmare a promovării concursului organizat de către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, locotenent-colonel Cueru Virgil- Ioan a fost numit în funcția de inspector șef la Inspectoratul de Jandarmi Județean Buzău. Învestirea sa în funcție a avut loc într-un cadru festiv în prezența prim adjunctului Inspectorului General al Jandarmeriei Române și Șef al Statului Major, colonelul Cucoș Sebastian. În aceeași zi a avut loc ceremonia militară și religioasă de prezentare a noului Drapel de Luptă al Inspectoratul de Jandarmi Județean Buzău. Cu acest prilej, după oficierea slujbei de sfințire, jandarmii buzoieni și-au reînnoit jurământul de credință față de Drapelul de Luptă al unității. Alături de inspectorul șef fac echipă la conducerea IJJ Buzău locotent-colonel NĂNESCU Iuliu – Prim-adjunct al Inspectorului Șef și colonel SIMIONESCU Silviu –Ioan – Adjunct al Inspectorului Șef.
