Seceta ucide recoltele buzoienilor

Seceta din acest an va afecta culturile de grâu, dar și pe cele de rapiță, spun specialiștii. Au fost luni problematice pentru agricultori, iar prognozele arată că România se va confrunta în continuare cu o perioadă secetoasă. În aceste condiții, fermierii estimează diminuări semnificative de producție pentru culturile de toamnă, însă proporțiile dezastrului din agricultură din acest an nu vor fi la înălțimea celor din 2020.

La Buzău, pentru culturile de toamnă consecințele lipsei precipitațiilor încep să se simtă deja. Chiar dacă în noaptea de marți spre miercuri, 17-18 mai, a plouat, iar la nivelul județului Buzău precipitațiile au însumat 10l/mp. Directorul Direcției Agri-cole Buzău, Cosmin Florea, spune că solul are nevoie în continuare de precipitații „Este bine-venită această gură de oxigen, dar, într-adevăr, câmpul nu este refăcut”.

Efectele se văd deja pentru culturile de toamnă, mai ales că se estimează o producție în scădere la cereale; producția va scădea cu cel puțin 30 la sută la grâu, mai spune Cosmin Florea. Nu doar grâul este afectat de această secetă, ci și rapița. Pentru culturile de primăvară, care s-au semănat mai târziu din cauza timpului nefavorabil și a temperaturilor matinale scăzute, sunt esențiale eventualele precipitații din această lună.

Seceta din 2022, mai puțin severă decât cea din 2020

Chiar dacă la Buzău este secetă, nu se ia în calcul situația din anul 2020, când în anumite zone nu s-a recoltat deloc. Anul acesta, producție va fi, chiar dacă în scădere. „Nu se pune problema unei secete ca cea din 2020, pentru că atunci nu s-a recoltat nimic”, mai spune Cosmin Florea, directorul Direcției Județene Agricole Buzău.

După o iarnă fără zăpadă, fermierii sperau să recupereze în primăvară. Dar suntem la jumătatea lunii mai și ploile întârzie să apară, iar temperaturile sunt ridicate. Culturile de toamnă intră în consum maxim de apă de la începutul lunii mai, așa că vor fi diminuări semnificative ale producției pentru culturile de toamnă, grâu, orz și rapiță. Este, de asemenea, foarte probabil ca și culturile de primăvară să fie afectate.

Prognoza ANM: secetă pedologică puternică

Potrivit prognozei de specialitate emisă de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 14 – 20 mai, există o serie de zone din România în care se înregistrează secetă pedologică moderată, puternică şi chiar extremă.

Rezerva de apă în cultura grâului de toamnă, pe profilul de sol 0-100 cm, se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute în Moldova şi Crişana, cea mai mare parte a Munteniei şi a Dobrogei, local în centrul, sudul şi estul Transilvaniei, sudul, centrul şi estul Olteniei, precum şi în nordul şi nord-vestul Banatului.

Gradul de aprovizionare cu apă al solului în stratul 0-20 cm, în cultura de porumb, se va situa în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime în unele zone, dar se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă) local în nordul, centrul şi estul Dobrogei, nordul şi nord-vestul Banatului, nordul, nord-estul, izolat sudul Moldovei, nordul, nord-estul şi sud-estul Munteniei, estul Transilvaniei, arată prognoza ANM.

La Buzău, în privința grâului de toamnă, la data de 18 mai, rezerva de apă din sol se situează în limite scăzute (secetă pedologică puternică). Cât despre cultura de porumb, aici rezerva de apă din sol este mai satisfăcătoare, fiind o secetă pedologică moderată.

Per ansamblu, regimul hidrotermic din aer şi sol va fi favorabil desfăşurării în bune condiţii a proceselor de creştere şi dezvoltare, atât la culturile de câmp, cât şi la speciile pomi-viticole, în cea mai mare parte a ţării.

Probleme sunt și în Galați, acolo unde aproape 4.000 de hectare de rapiță sunt compromise. Nici în județul Brăila situația nu pare să fie bună. Din cauza secetei, recoltele riscă să fie mult mai mici decât anul trecut. În plus, preţurile la care se vor vinde grânele se anunţă a fi cel puţin duble faţă de anul trecut. Fermierii spun că grâul sau porumbul au nevoie de o medie de precipitaţii de 350 – 450 litri pe metru pătrat. Prin urmare, ploile din martie au fost insuficiente, scrie adevărul.ro.

Anul agricol 2021-2022, un an secetos

În februarie, ministrul Agriculturii Adrian Chesnoiu anunța că a solicitat, în cadrul discuțiilor din Consiliul Agricultură și Pescuit, implicarea Comisiei Europene pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă.

„Sunt necesare măsuri urgente, pentru că anul agricol 2021-2022 prezintă mai mulți factori de risc asociați și ei necesită răspuns la nivel european pentru toate cele 27 de state membre. Derogarea privind plățile în avans este binevenită pentru fermierii români care s-au confruntat cu efectele deficitului de precipitații în ultimii doi ani și care continuă să afecteze producția agricolă din diferite regiuni. Însă, consider că sunt necesare măsuri pe termen mediu și lung pentru ca fermierii să facă față noilor provocări ale schimbărilor climatice, care le pot afecta grav veniturile. Așa cum am subliniat și în cadrul dezbaterilor PNS, riscurile climatice nu mai trebuie neglijate și trebuie luate măsuri structurale, fapt confirmat astăzi și de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care a încurajat statele membre să susțină, prin noua Politică Agricolă Comună, participarea agricultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor, inclusiv posibilitatea de a aloca trei la sută din plățile directe pentru contribuția fermierului la aceste instrumente”, a transmis atunci Chesnoiu.