Senatul a adoptat miercuri, în plen, propunerea legislativă pentru modificarea OUG 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, prin care se stabileşte că la o adresă nu pot fi înregistrate cu cartea de identitate decât maximum zece persoane. Au fost înregistrate 64 de voturi „pentru”, 12 „împotrivă” şi 19 abţineri.
„Nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă. Această limitare nu se aplică în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la adresă sau membrilor familiei extinse. Prin familie extinsă se înţelege titularul dreptului locativ, soţul, soţia acestuia, rudele titularului şi cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv”, se arată în propunerea legislativă iniţiată de un grup de parlamentari PSD.
Propunerea legislativă – susținută și de parlamentarii social-democrați de Buzău Liliana Sbîrnea (senator), Andi Cristea, Romeo Lungu și Laurenţiu Ţepeluş (deputați) – are ca scop îmbunătăţirea calităţii serviciilor de evidenţă a persoanelor, a datelor înregistrate în Registrul de Evidenţă a Persoanelor, precum şi crearea de facilităţi cetăţenilor români la obţinerea actelor de identitate. „De la data realizării condiţiilor tehnice pentru eliberarea cărţii electronice de identitate cererea pentru eliberarea cărţii electronice de identitate se soluţionează de către orice serviciu public comunitar de Evidenţă a Persoanelor indiferent de locul de domiciliu sau reşedinţa persoanelor fizice”, mai arată iniţiativa legislativă adoptată miercuri de Senat.
Potrivit propunerii legislative, „persoanele defavorizate care nu pot face dovada adresei de domiciliu, aceasta se înscrie în baza adeverinţei eliberate de către unitatea administrativ teritorială din care rezultă adresa la care se stabileşte domiciliul”. Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
Minunății scoase la iveală de „cardurile de energie”
Cardurile de energie au scos la suprafață multe minunății din bazele de date ale statului român. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloș, anunța, la jumătatea lunii ianuarie, că s-au descoperit multe neregului la interogarea bazelor de date ale statului pentru acordarea cardurilor de energie, potrivit unor declarații făcute pentru HotNews.
O situație alarmantă este că în multe orașe din țară sunt peste 10.000 de persoane care figurează că locuiesc în același apartament. De exemplu, în Sectorul 3 din București au fost descoperite trei situații în care în aceeași locuință stau 11.883 de colocatari la o adresă, 13.503 la o alta și 19.962 la o a treia adresă. Situații similare au fost descoperite și în Municipiul Iași, unde în patru locuințe de la patru adrese diferite figurează că ar fi colocatari sub același acoperiș între 10.000 și 17.000 de cetățeni.
Ministrul Boloș mai preciza că sunt sate întregi în care la aceeași adresă locuiesc peste 1.000 de persoane. Într-un top al județelor în care la aceeași adresă locuiesc mai multe persoane, Buzăul ocupă locul 7, cu un număr de 34.688 de locuitori.
Peste 200 de persoane la o adresă din municipiul Buzău
În anul 2008, la Buzău, peste 200 de persoane locuiau, în mai multe case, la aceeași adresă: Aleea Grădinilor, numărul 4. Povestea a început în primii ani după Revoluție, când romii au început să își construiască ilegal locuințe din lut, pe Aleea Grădinilor. Casele s-au înmulțit de la un an la altul, la fel și numărul locatarilor. Cu toate acestea, romii nu aveau apă, canalizare, gaze și nici măcar curent electric. Fiecare cocioabă de lut avea câte o sobă cu plită pe care se pregătea mâncarea, iar singura sursă de apă era o cișmea. Copiii erau trimiși din când în când la școală pentru a primi alocațiile, pentru cele mai multe familii fiind singurul venit. Până în 2005, cei mai mulți dintre aceștia nu aveau nici acte de identitate, așa că Primăria, cu sprijinul actualului președinte al Partidei Romilor Buzău, profesorul Iosif Călin, s-a hotărât să le facă actele de identitate, deși ocupau ilegal pământul unui cetățean. Astfel, peste 200 de inși au fost trecuți toți la aceeași adresă.
În prezent, conform lui Călin, cei 200 de romi din 2008 sunt circa 400. Sunt în continuare probleme în ceea ce privește situația juridică a terenului. Proprietarul de drept a avansat o ofertă de vânzare în timpul primarului Constantin Boșcodeală, dar municipalitatea a refuzat-o, pentru că persoana care a făcut evaluarea la solicitarea Primăriei a stabilit un preț (4 euro/mp) de cinci ori mai mic decât cel cerut de proprietar (20 euro/mp). În schimb, au dispărut cocioabele și, în locul lor au apărut case.
