Economic

Salariile buzoienilor în 2020, sub media naţională

Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul întregii ţări a fost anul trecut de 5.213 lei, cu 7,4 la sută mai mare comparativ cu anul precedent, în timp ce câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, în creştere cu 7,7 la sută (+231 lei), comparativ cu anul precedent, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Angajatorii au cheltuit lunar aproximativ 5.409 lei pentru fiecare angajat, cu 6,2 la sută mai mult faţă de anul 2021.

La data de 31 decembrie 2020, efectivul sala­riaţilor a fost de 5,41 de ­mi­lioane de persoane, în scădere cu 70.000 persoane. Domeniile care au avut de suferit cel mai mult din cauza lipsei de personal au fost hotelurile, resturante, comerţul şi industria prelucrătoare. În schimb, numă­rul angajaţilor a crescut în construcţii, sănătate, informaţii şi telecom, domenii care în perioada carantinării, nu au fost închise.

Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate în anul 2020, superioare mediei pe eco­nomie, s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: informaţii şi comunicaţii (+92,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,2%), administraţie publică (+62,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţio­nat (+50,2%), industria extractivă (+41,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+28,8%), sănătate şi asistenţă socială (+24,4%), res­pectiv învăţământ (+11,1%).

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe eco­nomie au fost în urmă­toarele activităţi econo­mice: hoteluri şi restaurante (-45,2%), alte acti­vităţi de servicii (-37,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-25,0%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,6%), tranzacţii imobi­liare (-21,5%), comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-18,9%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-17,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-14,3%), transport şi depozitare (-9,6%), respectiv construcţii (-4,7%).

Pentru anul 2020, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 225,0% faţă de anul 1990, mai mare cu 10,7 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 94,7 puncte procentuale faţă de anul 2008.

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe. Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Harghita (2.483 lei), Bistriţa-Năsăud (2.538 lei), Teleorman (2.539 lei), Vrancea (2.561 lei),­ res­pectiv Covasna (2.579 lei). Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au înregistrat în Bucureşti (4.408 lei), respectiv în judeţele Cluj (3.744 lei), Timiş (3.536 lei), Ilfov (3.348 lei) şi Iaşi (3.327 lei).

La Buzău, câştigul salarial mediu lunar brut a fost în anul 2020 de 4.283 lei, în creştere comparativ cu anul precedent, iar câştigul salarial mediu net a fost de 2.644 lei. Bărbaţii au câştigat în medie 2.655 lei net lunar, în timp ce femeile 2.632 lei net.

Pandemia a afectat pu­ternic judeţul Buzău, care, la începutul anului 2021, a avut cea mai mare rată de şomaj la nivel naţional, iar în luna ianuarie număra peste 13.000 de şomeri. Treptat, rata şomajului a început să scadă la Buzău iar lunar au fost angajaţi tot mai mulţi buzoieni. De la 7 la sută, cât era rata şomajului la începutul acestui an, a ajuns la 5 la sută.

,,Diminuarea ratei şomajului a avut loc pentru că, începând cu data de 1 ianuarie 2021, am reluat o practică pe care o aveam înainte de pandemie: am împerecheat în fiecare lună locurile de muncă vacante, comunicate de angajator – între 250 şi 280 de locuri pe zi, 90% provenite din platforma industrială a municipiului Buzău, restul 10 din alte colţuri ale judeţului -, cu structura de calificare a  persoanelor aflate într-o formă de evidenţă şi plată. Astfel, dacă şomerii nu au putut veni către noi, existând restricţiile de ordin sanitar, ne-am dus noi către ei. şi am  emis, în medie, în jur de 2.000 de scrisori de recomandare cu dispoziţie de repartizare în fiecare lună. Am reuşit astfel să satisfacem nevoia de angajare a  agenţilor economici”, a spus Ionel Tociu, directorul AJOFM Buzău.

Economia ţării a pierdut 70.000 de angajaţi

Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2020 a fost 5,41 milioane de persoane, înregistrând o scădere cu 70.000 de persoane, în contextul situaţiei create de pandemia Covid-19 şi a reducerii ori încetării activităţii unui număr semnificativ de unităţi economicosociale.

Majoritatea persoanelor lucrau în sectorul terţiar (63,3%) (al serviciilor comerciale cu 42,9% şi al serviciilor sociale cu 20,4%). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 34,3% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,4%.

Articole similare