Reciclarea, afacerea sub care multe firme importă gunoaie. 107 companii buzoiene activează în acest domeniu

Afacerile cu gunoaie au ajuns să reprezinte un business destul de profitabil în România. Astfel, de la materiale plastice, cauciucuri, metale, substanțe chimice, resturi de la șantierele de construcție, la haine și încălțăminte sunt zeci de mii de tone de deșeuri pe care România le importă anual și care transformă țara într-o groapă de gunoi. Acest tip de business a generat un interes tot mai mare în ultimii zece ani, dovadă că numărul firmelor a crescut de la 1.333 în 2010, la 3.395 în 2020.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului și de la Ministerul Finanțelor, ­afa­cerile acestora au depășit 425 de milioane de euro. „Comer­țul cu ridicata al deșeurilor și resturilor” și „Comerțul cu amănuntul al bunurilor de ocazie” sunt cele mai folosite CAEN-uri sub care peste 3.000 de firme din România fac afaceri cu gunoaie, arată o analiză Frames, citată de profit.ro.

,,Reciclarea, gestionarea deșeurilor, reprezintă doar o fațadă sub care multe dintre firme nu fac altceva decât să importe gunoaie și să le depoziteze în diferite locuri din țară. În România, industria reciclării, cu mici excepții, ­există mai mult pe hârtie sau în spoturile publicitare. Prea puține firme fac cu adevărat acest lucru, pentru că acest proces necesită investiții importante, iar profitabilitatea nu este una foarte mare’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames. Cele mai multe companii din acest sector activează în București-Ilfov (382), Hune­dora (225), Cluj (159), Dolj (151), Bihor (126), Gorj (119), Timiș (117), Bistrița-Năsăud (116), Mureș (113), Argeș (108), Buzău (107) și Constanța (87).

În Buzău își are originea cel mai mare reciclator de mase plastice din Europa, care a deschis calea  reciclării deșeurilor PET din Româ­nia. GreenTech colec­tează și procesează deșeurile plastice PET. Prin procesare rezultă produse reciclate, precum: fulgi PET, bandă PET, recycled-PET, cu aplicații în diverse industrii (industria de fibre poliesterice, producția de benzi PET, industria auto, producția de ambalaje). Compania face parte din Green Group, cel mai mare parc integrat de reciclare din Europa de Sud-Est, care reunește de mai bine de 15 ani șase firme specializate în gestionarea, colectarea, reciclarea și recuperarea diferitelor tipuri de deșeuri. Punctul forte al companiei Greentech pro­vine din procesul de producție bine elaborat, echi­tabil și de încredere și din utilizarea tehnologiei de ultimă generație. Nivelul de servicii garantează standarde ridicate de performanță și calitate și asigură o funcționare sigură, durabilă și rentabilă a producției.

Pe lângă această mare companie de reciclare, în Buzău sunt multe așa-zise firme care colectează fier vechi și alte gunoaie pe care le importă din țări străine pentru a fi ,,reciclate”.

Deșeuri toxice sub etichetă de ,,second-hand”

,,Evaziunea fiscală în acest sector este una foarte mare, fapt confirmat de autorități. Subevaluarea trans­porturilor este o practică des întâlnită. În plus, pe lanțul de import al deșeurilor apar o mulțime de firme fantomă menite să facă pierdută urma acestora. Dovadă că, dintre cele 3.395 de firme înregistrate legal, marea majoritate (2.314) raportează afaceri de până în 100.000 de lei. 721 au afaceri între 100.000 – 500.000 de lei și numai 200 au afaceri de peste 1 milion de lei’’, arată analiza menționată.

Cele mai multe deșeuri vin din Germania, Olanda, Belgia sau Marea Britanie. De exemplu, Garda de Mediu, împreună cu Garda de Coastă, Protecția Consumatorului Constanța și Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud Agigea, au descoperit, recent, în Portul Constanța, un transport ilegal de utilaje agricole uzate.  În container erau motoare, componente și dispozitive agricole care nu mai pot fi utilizate și nici nu au fost reciclate în țara de origine. Transportul a fost retrimis în Japonia, țara de unde provenea. ,,În marea majoritate este vorba de deșeuri pentru care distrugerea sau reciclarea lor reprezintă un proces costisitor, de la resturi metalice, la uleiuri, alte produse chimice, componente de calculator și automobile. Pentru cei care le exportă și pentru intermediarii din România este un business profitabil, profitul pentru un singur container, cu 10 tone de deșeuri, fiind de până la 100.000 euro’’, afirmă analiș­tii.

Cele mai multe deșeuri intră în țară profitând de lacunele legislative din zona comerțului cu produse ­se­cond-hand. Altfel spus, în acte, dincolo de haine și încălțăminte, apar ca bunuri second-hand și calculatoarele distruse, resturile metalice. ,,Cel mai des este trecut în acte termenul de materie primă pentru reciclare. În realitate, peste 70-80% din marfă este imposibil de reciclat și ajunge în gropile ilegale ce au apărut în multe zone din țară. În esență, se fac gropi uriașe în care sunt îngropate materiale toxice, elemente metalice, carcase de calculatoare etc. Dacă s-ar fi reciclat, ar fi costat peste 1.200 de euro pe tonă. Așa, exportându-le, costurile sunt mai mici, plătești numai 200-250 de euro pe tonă și le aduci în România”, arată analiza.

Și piața dezmembrărilor auto a devenit un pericol

Pe fondul creșterii ­ta­xelor, a focusului pe depoluarea orașelor, mașinile vechi, cele mai multe autovehicule de peste 15-20 de ani, sunt importate în România, iar multe dintre ele, cu miile, ajung în așa-zisele parcuri de dezmembrări, apărute la periferia multor localități din țară.

Analiza menționată precizează că în România s-a dezvoltat o adevărată piață a pieselor din dezmembrări auto, care dincolo de ­eva­ziunea fiscală generează un pericol în siguranța rutieră. ,,În condițiile în care mulți proprietari de automobile nu își permit să cumpere piese de schimb noi, cele provenite din dezmembrări au devenit o alternativă. Problema este că aceste piese nu sunt ve­rificate, iar montajul acestora poate genera probleme în trafic. Autoritățile ar trebui să intervină în această piață, să controleze mai atent modul în care se desfășoară acest business și să legifereze mai strict funcționarea acestora”, se mai precizează în analiză.

Analiza privind piața deșeurilor din România a fost efectuată în baza datelor publice comunicate de companii la RECOM și Ministerul Finanțelor, pentru perioada 2010-2020. Statistica face referire la activitățile cu codurile CAEN 4677 – „Comerțul cu ridicata al deșeurilor și resturilor” și 4779 – „Comerțul cu amănuntul al bunurilor de ocazie”. Statistica a luat în calcul cifrele raportate de 3.395 de firme, dintre care 3.148 în funcțiune și 7 în insolvență.