Chiliile este o comună din Munții Buzăului, unde liniștea și pacea sunt la ele acasă, unde doar o adiere de vânt „mai supărată” sau un lătrat de câine poate să te facă să tresari și să te trezești din melancolia specifică unui sat aflat la „capăt de lume” (sau, vorba poetului basarabean Andrei Lupan, „sat uitat”). Or, de la o habă de vreme, această localitate îmi este dragă sufletului grație legăturilor de rubedenie cu unii oameni frumoși și vrednici de prin părțile locului. Probabil, din cauza hazardului sau din ironia sorții, trebuia să se întâmple ca războiul din Ucraina „să mă prindă” la Chiliile, unde venisem la o înmormântare. Și, cum este anormal în astfel de cazuri, mai multă lume venită să-și ia rămas bun de la o bătrânică care și-a trăit viața lungă cu tâlc și cu demnitate nu a putut să se abțină de la comentarii și prognoze referitoare la „noutatea zilei”. Nu o să vă spun cine și cum a comentat, fiindcă nu aceasta este important și semnificativ – vă dați seama că au prevalat emoțiile și presupunerile. Important este că acest război etichetat de atacatori drept o simplă „operațiune militară” nu a lăsat pe nimeni indiferent și nepăsător.
De altfel, am consultat dicționarele pentru a înțelege care este diferența dintre un război și o operațiune militară și vă las pe Dumneavoastră să trageți concluziile. Așadar, o operațiune militară este „o acțiune coordonată de un stat ca răspuns la o situație în curs de dezvoltare. Această acțiune este concepută cu ajutorul unui plan militar pentru a rezolva situația în favoarea statului în cauză. Operațiunile pot fi de luptă sau noncombatante și sunt menționate cu un nume de cod (Barbarossa, bunăoară – V.C.)”. Războiul este „un conflict militar sau nu, scurt sau de durată, între două sau mai multe grupuri, categorii sociale sau state, pentru realizarea unor interese financiare, etnice, teritoriale, economice și politice”. Oricare ar fi concluzia pe care ați tras-o, totul ce se întâmplă este, cu certitudine, o oroare și o pată neagră, care nu se va șterge vreodată de pe obrazul celui care a declanșat dezastrul (o spun la singular, fiindcă tot păcatul cade pe un singur om, căruia nici nu vreau să-i dau numele, iar ceilalți, din anturajul lui, sunt lași complici ai unei crime împotriva umanității).
Fără îndoială, ne interesează pe toți care este miza și scopul acestui război, ce-și dorește țarul, ce sentimente are când privește în ochii copiilor sortiți să pribegească și cum își imaginează propria viață după „operațiune”. Scenarii există, cu siguranță, multe, dar niciunul din ele nu poate justifica monstruozitatea și sălbătăcia a tot ce se întâmplă. Să zicem, socoteala de acasă a rușilor nu a corespuns cu socoteala de pe front – cineva le-a implementat celor de la Moscova ideea că Kievul va ceda fără crâcneală, iar cetățenii Ucrainei îi vor întâmpina cu fanfare, flori, pâine și sare. Păi, nimic din cele planificate nu s-au realizat, iar blitzkrieg-ul despre care vorbea Jirinovschi și alții ca el se transformă într-un război de gherilă, care poate fi interminabil și imprevizibil. Sau, poate, să facem o comparație cu fotbalul – au nu cumva generalii ruși, aflați fără rezerve la dispoziția „antrenorului-șef”, s-au săturat de „antrenamente și meciuri amicale” și au decis să-și măsoare puterile într-un „meci pe bune”?
Apropo, despre războiul din Ucraina a vorbit recent și mai-marele Agenției Spațiale ruse, Dmitri Rogozin, care, fiind supărat de sancțiunile impuse Rusiei, a avertizat că va opri întreținerea Stației Spațiale Internaționale și acest lucru ar putea duce la ieșirea de pe orbită a instalației de 500 de tone. Acesta a transmis că instalația ar putea să aterizeze în Statele Unite sau în Europa: „Domnilor, atunci când planificați sancțiuni, verificați-i pe cei care le generează pentru boala Alzheimer (referindu-se, probabil, la președintele Biden, n.r.). Pentru orice eventualitate, pentru a preveni ca sancțiunile să vă cadă în cap, și nu doar în sens figurat. Prin urmare, deocamdată, în calitate de partener, vă sugerez să nu vă comportați ca un jucător iresponsabil, să dezavuați afirmația despre <sancțiunile Alzheimer>”. Ba mai mult, Rogozin a implicat în această „operațiune militară”, indirect, și pe cei patru astronauți americani și doi cosmonauți ruși de la bordul Stației Spațiale Internaționale care au fost până acum „în mare măsură izolați” de tensiunile legate de invazia Ucrainei de către Rusia – chipurile, vedeți că am putea organiza o micuță operațiune și în Cosmos. Cu adevărat, nesăbuită și fără limite poate fi prostia omenească.
În fine, sunt convins că vom trece și de acest hop și că lumea va reveni la normalitate. Virusul și războiul ne vor face mai uniți și mai puternici. Cu siguranță, chilienii (cetățenii din comuna Chiliile – C.B.) au un viitor frumos în față, lucru pe care nu-l pot spune și despre acei care astăzi s-au înglodat în mocirla războiului și nu au cum să găsească cărarea pentru scăpare.
