Râul Bâsca Mare, salvat de la dispariție

Comunitatea Declic – o organizație  nonguvernamentală care cuprinde, conform site-ului propriu, peste 1,1 milioane de membri care „militează pentru o societate mai dreaptă” -, a reușit să obțină, printr-o decizie definitivă a Curții de Apel Cluj, anularea autorizaţiei de construire pentru un proiect Hidroelectrica care urma să fie pus în practică pe râul Bâsca Mare, din Munţii Buzăului.

Râul se afla la un pas de un dezastru ecologic, deoarece proiectul Hidroelectrica viza devierea cursului de apă Bâsca Mare, printr-un tunel direct prin munte, către Captarea de la Surduc, ce deservește hidrocentrala Nehoiașu II. Specialiștii de mediu spun că, astfel, râul ar fi fost secat, iar întreg situl protejat Natura 2000 Penteleu ar fi rămas fără principalul său habitat acvatic, râul Bâsca Mare. Mai mult decât atât, asanarea cursului de apă ar fi afectat și debitul râului Buzău, după cum susțin activiștii Declic.

În prima instanță, Tribunalul Cluj a constatat, în luna februarie, că acordul de mediu pentru proiect a fost emis ilegal. Se pare că autorizaţia de construire a fost emisă în urma unei evaluări de mediu realizată de Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice, „controlat de controversatul Dan Ioan Popescu”, fost ministru al Industriei şi Economiei, după cum precizau reprezentanții Declic într-un comunicat.

Curtea de Apel Cluj a decis, joi, să mențină decizia instanței de fond, Tribunalul Cluj, iar râul Bâsca, de o importanță mare și pentru alte cursuri de apă din Carpații de Curbură, este salvat de la dispariție.

„Mulțumim miilor de membri Declic și comunității locale care s-au implicat pentru salvarea râului Bâsca Mare, unul dintre puținele râuri de munte care au supraviețuit în Carpații românești. Curtea de Apel Cluj a menținut decizia de anulare a autorizației de construire pentru proiectul hidroenergetic Nehoiașu II. Dacă s-ar fi construit, hidrocentrala ar fi secat râul Bâsca Mare, inclusiv cursul său inferior, numit Bâsca Roziliei, pe o lungime totală de 38 kilometri”, au declarat reprezentanții Declic.

Istoricul proiectului

În toamna anului 2019, Hidroelectrica a alocat 63 de milioane de lei pentru construcția derivației Surduc-Nehoiașu. Aducțiunea ar fi urmat să conducă apa de la barajul Surduc până la hidrocentrala de la Nehoiașu, construită în 1988. Construcția derivației ar fi costat până la 78 de milioane de lei și avea termen de finalizare anul 2023. Proiectul hidroenergetic a fost demarat în 1981 prin decret al lui Nicoale Ceaușescu.

Ce au reclamat ecologiștii

Acitviștii de mediu susţin că proiectul include realizarea unui baraj pe cursul superior al râului Bâsca Mare. Barajul ar devia râul, printr-un tunel de aducțiune, la o depărtare de aproximativ 20 de kilometri, spre amenajarea hidroenergetică de la Siriu. Astfel, râul ar fi secat complet pe toată lungimea cursului din județul Buzău și ar fi lăsat doar Bâsca Roziiei, cu jumătate din debit. Galeria de aducțiune de pe Bâsca Mare ar afecta și râul Buzău, fiind un afluent al acestuia.

Declic a contestat autorizația de construire 175/2015 emisă de Consilul Județean Covasna. Autorizația a fost emisă pe baza unui acord de mediu care are la origine o evaluare de mediu făcută de Institutul de studii și proiectări hidroenergetice, controlat acum la vedere și condus de fostul ministru al Economiei, Dan Ioan Popescu.

„Agenția regională pentru protecția mediului Sibiu a emis acordul de mediu din 2009, pe baza unei evaluări făcute de firma ISPH. În 2009 era în vigoare un ordin din 2003, potrivit căruia o firmă care efectuează evaluare de mediu pentru un proiect pe care ea însăși l-a scris nu mai are voie să facă evaluări (i se anulează certificatul de atestare). Din moment ce ISPH a scris proiectul, autoritățile de mediu nu doar că erau obligate să respingă studiul efectuat de ISPH, ci și să-i anuleze acestei firme certificatul. Și dacă nu ar fi vorba de proiectul lor, tot nu este în regulă, pentru că cei de la ISPH sunt cei mai fervenți adepți ai amenajărilor hidroenergetice și ar fi culmea să recunoască impactul lor asupra mediului!”, declara pentru G4 Media.ro biologul și activistul de mediu Călin Dejeu.

Potrivit biologului, râul Bâsca Mare este unul dintre foarte puținele râuri relativ mari din Carpații Românești care nu au fost încă sacrificate pentru amenajări hidroenergetice. Râul include o vale spectaculoasă, cu potențial turistic. Potrivit lui Călin Dejeu, suprafața proiectului în construcție se suprapune pe situl Penteleu, componentă a rețelei de arii naturale protejate Natura 2000. Râul Bâsca Mare reprezintă principalul habitat lotic al zonei, zece specii de pești ar putea pieri dacă barajul este finalizat, patru dintre ele fiind specii protejate Natura 2000. Va fi afectată astfel atât vidra, cât și Carabus variolosus, o specie de gândac de apă pe cale de dispariție în România, specie pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 Penteleu.

„Avem infringement din cauza amenajărilor hidroenergetice în ariile naturale protejate. România este în faza precontencioasă de infringement în cazul 2015/4036 al Comisiei Europene privind încălcarea legislației UE de către hidrocentralele din România. Cazul nu a ajuns deocamdată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Tocmai de accea, ecologiștii solicită Comisiei Europene să includă devierea râului Bâsca Mare în această cauză”, afirmau activiștii Declic.