Radu Jugureanu, team leaderul Proiectului ROSE: „Un procent în plus de absolvenţi la Bacalaureat înseamnă 1,5 procente în plus la PIB-ul României”

„Noi toţi suntem vinovaţi pentru situaţia elevilor care abandonează şcoala şi nu iau Bacalaureatul” şi „toţi miniştrii Educaţiei sunt vinovaţi că nu s-a dat 6 % din PIB pentru învăţământ”, sunt doar două din frazele prin care Radu Jugureanu reuşeşte să îţi capteze atenţia de îndată ce începi să discuţi cu el. Este team leaderul Proiectului ROSE (Romanian Secondary Education Project), pe care îl numeşte „cel mai util proiect pe care România l-a avut vreodată”; un proiect care îşi propune să contribuie la reducerea abandonului în învăţământul secundar şi terţiar şi să ajute la creşterea ratei de promovare a examenului de Bacalaureat. Spre deosebire de alte proiecte care se rezumă la întâlniri fără rost, ROSE le oferă elevilor meditaţii, dotări pentru laboratoare şcolare, catering, vizite la teatru, excursii etc., dar, şi mai important, îl face să înţeleagă că fără o diplomă nu vor reuşi să îşi depăşească condiţia socială.

Miercuri, 11 decembrie, Radu Jugureanu a fost prezent la Buzău, la Casa Corpului Didactic, pentru a se întâlni cu reprezentanţii celor 11 licee din judeţ, beneficiare de granturi ROSE, finanţate de Banca Mondială. Evenimentul a constituit prilejul unei analize de etapă, fiind, totodată, împărtăşite exemple de bune practici şi găsire de soluţii în ­ve­derea optimizării interven­ţiilor remediale în comunitatea liceelor ROSE.

Procent dublu de promovare în liceele incluse în Proiectul ROSE

„Am coordonat până acum proiecte în peste 40 de ţări. Din perspectiva mea, proiectul ROSE, finanţat de Banca Mondială şi derulat de unitatea de management a proiectelor cu finanţare externă de la Ministerul Educaţiei, este cel mai complex şi util proiect pe care România l-a avut vreodată. Asta pentru că se adresează direct nevoilor copilului, şi anume, a celui care se află în dificultate. Se adresează liceelor cu rezultate mai slabe la examenul de Bacalaureat. Prin urmare, ne adresăm copiilor care au nevoie de mai mult sprijin în actul pedagogic, în înţelegerea personalităţii lor. Iată că după doar doi ani, rezultatele proiectului ROSE se văd: creşterea procentului de promovare a elevilor care au participat în proiectul ROSE este aproape dublă comparativ cu celelalte licee care nu au participat”, a declarat pentru OPINIA Radu Jugureanu.

Proiectul îşi propune să sprijine aproximativ 1.160 de licee de stat cu performanţe scăzute (reprezentând circa 80% din totalul liceelor de stat). Din judeţul Buzău s-au calificat în primele două runde, începând cu 2017, 11 licee: Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare” Râmnicu Sărat, Liceul Tehnic Buzău, Liceul Tehnologic „Grigore C. Moisil”, Liceul Teoretic „Alexandru Marghiloman”, Liceul Tehnologic Agricol Smeeni, Liceul Agricol „Dr. C-tin Angelescu”, Colegiul Naţional „Alexandru Vlahuţă” Rm. Sărat, Liceul de Arte „Margareta ­Ste­rian”, Liceul Tehnologic „Dimitrie Filipescu”, Liceul cu Program Sportiv „Iolanda Balas Soter”, Liceul Tehnologic „Henri Coandă”.

Finanţări cuprinse între 80.000 euro şi 120.000 euro pentru fiecare liceu

Fiecare unitate de învăţământ beneficiază de finanţări cuprinse între 80.000 euro şi 120.000 euro, în funcţie de elevii cuprinşi în acest proiect şi de grantul pentru care s-a calificat.

„Este un proiect care recunoaşte personalitatea copilului, învăţăm profesorii să aibă o altă abordare şi finanţăm şcolile să facă acti­vităţi remediale în şcoală, să facă activităţi de coaching… Se fac, de asemenea, dotări în şcolile respective, laboratoare şi ceea ce mai are nevoie şcoala. Nu este un proiect umbrelă al Ministerului Educaţiei, ci un proiect al şcolii; şcoala este cea care face managementul financiar al granturilor pe care le primeşte de la Banca Mondială”, a mai declarat team leaderul Proiectului ROSE.

În ce constau activităţile remediale

Concret, un liceu care are cuprinşi în proiect între 50 şi 100 de elevi (constituiţi în grupe pe cele patru niveluri de studii – a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a) a proiectat activităţi specifice, derulate după programul şcolar, prin care să-i sprijine pe aceştia în asimilarea şi  consolidarea  materiei de Bacalaureat. În cele 11 licee, sunt aproximativ 1.000 de elevi beneficiari ai pregătirii suplimentare. Activităţile pedagogice (remediale, de sprijin, de consiliere) sunt structurate în funcţie de profilul liceului, în funcţie de disciplinele de Bacalaureat (limba şi literatura română, matematică, chimie, biologie, etc).

Activităţile remediale, de consiliere, îndrumare şi orientare vocaţională, de mediere în comunităţile rome, precum şi activităţi de dezvoltare personală sunt bugetate cu cel puţin 50% din costurile pe care le presupun.

Activităţilor extra-cu­rriculare şi de informare, cum ar fi vizite şi excursii de documentare, stagii de pregătire, participări la competiţii şi formarea de reţele inter-şcolare le sunt alocate 30%. Lucrările de renovare, reamenajare şi achiziţii de bunuri primesc până la 20%.

Unele şcoli au înserat în buget şi servicii de catering, având în vedere că au elevi navetişti şi au asigurat o masă pentru elevii care participă la activităţile proiectului.

„Un procent în plus la examenul de Bacalaureat înseamnă o economie de 90 de milioane de euro pe an din criminalitate” 

„Copiii aceştia sunt copii care intră cu medii de 2, 3 ,4, 5 la liceu. Este infinit mai greu să îl aduci de la media 2 la media 6, decât să îl aduci de la 9 la 9,50. Părerea mea este că în şcolile care se confruntă cu copii care nu au avut parte de o cunoaştere care să le permită un nivel cel puţin mediu de pregătire, munca profesorilor este mult mai aprigă, mai autentică, pentru a transforma informaţia în cunoaştere şi pentru a-i duce pe aceşti copii la absolvirea Bacalaureatului. Ca un profesor să aducă un copil de la nota 2 la nota 6 trebuie să îl ia de la început, să facă ceea ce nu a făcut timp de opt ani în şcoală”, a mai declarat Radu Jugureanu.

Originar din satul Plevna, comuna Grebănu, Jugureanu le-a transmit profesorilor buzoieni prezenţi la întâlnire că un copil nu are nicio vină că s-a născut în zone defavorizate, iar când el nu beneficiază de pregătire corespunzătoare toţi cei din sistem sunt vinovaţi.

„Toţi spunem <ai carte, ai parte>. În realitate, un procent în plus de absolvenţi la examenul de Bacalaureat înseamnă 1,5 procente în plus la P.I.B.-ul României. Un procent în plus la exa­menul de Bacalaureat înseamnă o economie de 90 de milioane de euro pe an din criminalitate. Acestea sunt studii clar dovedite. Din păcate, aceste lucruri nu sunt discutate şi nu ştiu care sunt criteriile de care Mi­nisterul de Finanţe ţine cont în momentul în care defineşte bugetul şcolii”, a mai declarat Radu Jugureanu.

„Miniştrii de Finanţe spun că profesorul nu produce. Este invers, profesorul este cel care creează PIB-ul României”

Proiectul ROSE  se pliază inclusiv în şcolile cu elevi de etnie romă, unde mentalitatea părinţilor îi face pe copii să renunţe la şcoală şi să opteze pentru căsătorie şi un loc de muncă la negru.

„Proiectul ROSE face profesorii să îi convingă pe copii că nu pot să facă toată viaţa muncă la negru într-o spălătorie auto. Ci pot să ia Bacalaureatul, să ia un atestat într-o meserie pe care o aleg, şi vor câştiga cu 19,2 % pentru ei, dar şi pentru dumneavoastră, cel care luaţi interviu, şi pentru pensia mea. Toate astea se leagă. Miniştrii de finanţe spun că profesorul nu produce. Este invers, profesorul este cel care creează PIB-ul României, pentru că pe aici (n.r., prin şcoală) trec toţi cei care creează plusvaloare în economia naţională. Despre asta trebuie să vorbim cu colegii de la Buzău. Suntem într-un turneu în întreaga ţara cu acest proiect”, a mai declarat team leaderul Proiectului ROSE.