Propuneri liberale buzoiene pentru noua Lege a Educației

Ministerul Educației este în plin proces de consultare pe marginea proiectelor legilor educației. În primele zile de la lansarea în consultare publică a proiectelor, s-au primit aproape 500 de propuneri, în mare parte de natură să aducă un plus de calitate textelor proiectelor de lege, după cum transmit chiar reprezentanții acestui minister.

Seria a fost deschisă prin discutarea și acceptarea propunerilor formulate de Consiliul Național al Elevilor pe tema legii învățământului preuniversitar și a fost urmată de dezbaterea propusă de Alianța „O Voce pentru Educație”. Apoi, la minister au avut loc consultări cu federațiile sindicale din învățământul preuniversitar – Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ -, precum și cu Federația Națională Sindicală „Alma Mater” pe marginea proiectului legii învățământului superior.

Despre consultări pe marginea noutăților pe care le aduce noua lege a învățământului au vorbit într-o conferință de presă organizată de Partidul Național Liberal, profesorul Constantin Coman de la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” și inspectorul școlar Ionel Meiroșu.

Una dintre noutățile din învățământul buzoian, care ar apărea ca o consecință a noii Legi a Educației este transformarea Colegiului Național Pedagogic „Spiru Haret” în unitate de învățământ care va pilota mentoratul didactic. „Colegiul Pedagogic este unitate de practică pedagogică; s-a constituit un consorțiu în jurul Colegiului Pedagogic pentru această practică pedagogică și de mentorat, pentru absolvenții care urmează să debuteze să intre în sistemul de învățământ”, a afirmat Ionel Meiroșu. La rândul său, Constantin Coman a precizat că instituția de învățământ buzoiană „va pilota mentoratul didactic în calitate de bază pentru practica pedagogică. Vom fi angrenați în activități de felul acesta. Absolvenții de masterat didactic vor veni cu  acel an de stagiu la noi, având în vedere pregătirea profesorilor metodiști pe care îi avem”.

Ce propuneri vin de la Buzău

De asemenea, Constantin Coman a menționat că o altă noutate a proiectului legii educației aflată în dezbatere se regăsește printre cele pe care el le-a lansat în vremea în care Ionel Meiroșu se afla la conducerea Inspectoratului Școlar, respectiv o propunere care se referă la inspecția școlară. „Inspectoratele școlare făceau concomitent cu Agențiile pentru Asigurarea Calității inspecții asupra unităților de învățământ; atât inspectoratele cât și ARACIP făceau inspecțiile din cinci în cinci ani. Am zis atunci «De ce să suprapunem inspecțiile?». În formula actuală ARACIP utilizează tot oameni din sistem pe care îi preiau și îi trimit să facă această inspecție. Această inspecție este făcută, potrivit proiectului de lege, de un corp independent, pentru că se creează aceste Direcții Județene de asigurare a calității și inspecție școlară și oamenii aceștia cu asta se ocupă”, precizează profesorul Constantin Coman. Proiectul de lege pus în discuție prevede ca instituția care va prelua inspecția școlară să fie formată din experți în domeniu care vor intra în acest corp al inspecțiilor și vor face doar inspecție școlară. Inspectoratul devine Direcție Județeană a învățământului preuniversitar, care merge pe zona de management de administrarea sistemului, adică se va ocupa de organizarea de examene naționale, recrutarea forței de muncă, mobilitatea; în aceste condiții,  partea de formare trece la  Centrul Județean de Formare și Dezvoltare în carieră, care vor prelua Casa Corpului Didactic.

O altă propunere de la Buzău este cea care se referă la directorul unităților de învățământ. „Este o propunere a colegilor ca degrevarea să fie totală pentru directorii aflați în funcție și care au susținut un concurs pentru a se ocupa de aspectele administrative, dar și de cele care derivă din fișa postului, curriculare și didactice, fără a veni cu un alt post de director administrativ. Școlile au la momentul acesta administrator de patrimoniu, administrator financiar, contabil șef”, a spus Ionel Meiroșu.

O a doua propunere se referă la a nu se susține examenele de admitere de către colegiile naționale. Prin lege există propunerea conform căreia colegiile naționale ar fi putut să susțină examene proprii de admitere. „Mulți dintre colegi au apreciat că nu este cazul, pentru că s-ar crea unități de elită și s-ar crea o discriminare”, mai spune Meiroșu.

„Sistemul de Evaluare Națională la care se adaugă, într-o anumită proporție, mediile de absolvire a claselor V-VIII – procente care pot fi discutate modificate -, aplicarea lor în timp, ne-au condus la concluzia că nivelul de obiectivitate este foarte mare. O consiliere eficientă a elevului, astfel încât în funcție de media pe care o are să treacă un număr suficiente de opțiuni în ordinea preferințelor și mai departe repartizarea computerizată nu mai are niciun fel de eroare sau de sistem nefuncțional. Nu se trece de el și de media lui până nu sunt parcurse opțiunile și i se găsește locul  liber în clasa pentru care a optat”, spune Ionel Meiroșu. La aceasta se adaugă și temerea exprimată de profesorul Constantin Coman conform căreia, „dacă media generală nu mai este relevantă și contează doar examenul de admitere, toți elevii vor fi canalizați doar pe disciplinele care vor conta în economia acelui examen”. De asemenea, ar mai exista și varianta ca prevederea actuală din draftul legii să se aplice pentru 10 la sută din numărul de locuri timp de doi-patru ani, după care să existe o evaluare a rezultatelor.

Toate aceste propuneri, dar și altele care se vor lansa de către profesori, vor fi centralizate și trimise către comisiile parlamentare sau către Ministerul Educației. „Aceste propuneri vor fi adunate, centralizate cu modificările de rigoare, astfel ca până la sfârșitul lunii august să poată fi prezentată în ședință de Guvern și apoi înaintată Parlamentului spre dezbatere, spre  îmbunătățire și aprobare în luna septembrie și să poată intra în vigoare în septembrie 2023, fapt care ar conduce la modificarea planurilor cadru pentru învățământul liceal, urmând ca elevii care intră în 2023 să susțină Bacalaureatul în 2027 după această lege și cu Bacalaureatul modificat după actualul draft”, spune Ionel Meiroșu.

Sunt așteptate propuneri și de la profesorii care sunt în vacanță.

Se încearcă soluții pentru curriculum adaptat și flexibil

Pe parcursul conferinței de presă au mai fost atinse subiecte de interes pentru elevi și părinți, precum portofoliul personal al elevului, introdus pentru a se evita situațiile de neadaptare a elevului la profilul respectiv, despre burse, al căror număr pe categorii – de performanță, atâtea sociale, atâtea de merit, atâtea de studiu -, nu se mai transmite de la nivelul Inspectoratului sau al UAT, ci se stabilesc la nivelul unității de învățământ, aici știindu-se cel mai bine particularitățile și nevoile lor. De asemenea, s-a făcut referire și la prevederea privind introducerea unui curriculum adaptat și flexibil, ceea ce implică diferențe mari față de ceea ce există în prezent, în sensul că școlile pot decide introducerea unui număr de opționale, număr care crește gradat de la învățământul primar la cel liceal. Astfel, la învățământul primar vom avea două-patru ore la dispoziția învățătorului prin curriculum la decizia școlii, sau pachete de opționale. La învățământul gimnazial trei-cinci ore. Crește numărul de ore la latitudinea școlii și a opțiunilor pe care le fac elevii din oferta pe care școala o prezintă, iar la învățământul liceal șase-opt ore.

Propuneri pe marginea abandonului școlar și a opționalelor

„Pachetele de discipline opționale vor fi adaptate unității de învățământ, comunității și zonei respective, atât pentru dezvoltarea profesională în domeniile economice ale zonei respective”, precizează Ionel Meiroșu.

De asemenea, un alt subiect sensibil  aflat în dezbatere este cel referitor la reducerea abandonului și a analfabetismului funcțional. Potrivit afirmațiilor inspectorului școlar Ionel Meiroșu, la Buzău nu stăm nici mai bine nici mai rău decât situația înregistrată la nivel național. „Avem un procent de promovare la examenul de evaluare peste medie;  de-a lungul timpului, am fost cu două-cinci procente peste medie. Important este ce se face de la ciclul primar. Aceste competențe, ale unui text, se formează din clasele de învățământ primar, peste care venim apoi cu competențele matematice și apoi cu competențele științifice”, a spus profesorul Constantin Coman, care susține că recuperarea deficiențelor se poate face încă de la clasele primare prin disciplinele opționale, mai ales că se vor putea realiza opționale și cu șapte elevi, lucru care ar permite constituirea unor grupe de nivel, de exemplu pentru elevii capabili de performanță și pentru elevii cu rezultate care ar trebui îmbunătățite vizând competențe. „Dacă la învățământul primar vom avea ceva mai multe ore opționale la dispoziția învățătorului și elevilor, vom fi direcționați prin disciplinele opționale în a recupera deficiențele înregistrate fie la scris, citit, socotit”, a spus profesorul Constantin Coman.

În altă ordine de idei, evaluările de la clasa a II și a IV-a vor căpăta o mai mare relevanță în condițiile eliminării tezelor la nivel gimnazial, iar aceste evaluări de etapă vor fi mult mai importante. „Ideile acestea nu sunt noi. Spiru Haret le-a implementat prin reforma sa încă mai bine de acum 100 de ani. Puțină lume cunoaște că Spiru Haret scosese Bacalaureatul ca examen final. În schimb introdusese aceste tipuri de evaluări din doi în doi ani pe parcursul anului școlar. Eliminarea tezelor va reduce din presiunea aceasta psihică permanentă asupra elevului. E o încercare să facem școala mai atractivă, elevul să vină mai cu plăcere, nu numai cu ideea că e o sabie a lui Damocles permanentă asupra capului său”, a mai spus profesorul Constantin Coman.