Actualitate

Proprietarul eolienelor de la Pogoanele, în dispută juridică cu statul român

România a fost dată în judecată din nou de către grupul austriac Kelag, cel care deține și operează în România trei parcuri eoliene: Mihai Viteazu 1 din județul Constanța (13,8 MW), Dudești din județul Brăila (8 MW) și Pogoanele din județul Buzău (8 MW). Holdingul energetic a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzându-l de încălcarea unui tratat din 1994. Așa-numitul Tratat privind Carta Energiei (TCE) a fost încheiat de către statele din Europa și fosta Uniune Sovietică și conține un set de principii care reglementează colaborarea internațională în domeniul energiei și conține și preve­deri menite să protejeze investițiile străine în domeniul energetic.

Grupul austriac, ale cărui încasări ajung la peste un miliard de euro anual, a înregistrat o cerere de arbitraj împotriva statului român la ICSID. Reprezentanții pârâtului figurează ca fiind premierul demis Florin Cîțu și Secretariatul General al Guvernului (SGG). „Este al patrulea proces intentat la Washing­ton împotriva României de către investitori străini în capacități de producție de energie regenerabilă. Nu este limpede deocamdată cât de mult mai pot avansa toate aceste proceduri de arbitraj, în condițiile în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis recent că Tratatul privind Carta Energiei (TCE) este incompatibil cu legislația comunitară”, conform profit.ro.

În aceste condiții, deși TCE poate impune statelor membre ale UE să respecte prevederile tratatului, menținerea autono­miei, precum și a caracterului propriu al dreptului Uniunii se opun ca TCE să poată impune aceleași obligații statelor membre între ele. „Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se concluzioneze că articolul 26 alineatul (2) litera (c) din TCE trebuie interpretat în sensul că nu este aplicabil litigiilor dintre un stat membru și un investitor dintr-un alt stat membru în legătură cu o investiție realizată de acesta din urmă în primul stat membru”, se menționează în decizia CJUE, citată de profit.ro.

De asemenea, există neclarități și în privința obiectului procedurii de arbitraj intentate. În celelalte procese intentate, României i s-au cerut despăgubiri pentru presupuse prejudicii provocate investitorilor în urma mai multor modificări legislative în perioada 2013-2018 și care au rezultat în reducerea subvențiilor acordate producătorilor de ­energie eoliană și solară. Cu alte cuvinte, „se reclamă reducerea numărului de certificate verzi cuvenite producătorilor, amânarea acor­dării unei părți din aceste certificate, reducerea perioadei de valabilitate și a prețului maxim al certificatelor verzi, exceptarea unor consumatori de energie de la obligația de a plăti certificate verzi, schimbarea metodologiei de calcul al obligațiilor de achiziție de certificate, precum și modificarea țintelor asumate de România privind ponderea în consumul națio­nal a ­energiei rege­nerabile”, mai scrie aceeași sursă.

Data la care Kelag a înregistrat plângerea împo­triva statului român coincide, însă, cu cea a intrării în vigoare a noii legislații de compensare a scumpirilor la energie și gaze, adoptate de Guvern și Parlament. Aceasta prevede supraimpozitarea cu 80 la sută a veniturilor suplimentare obținute de producătorii de energie din surse ne-fosile din vânzări de electricitate la prețuri superioare plafonului de 450 lei/MWh. Concret, diferența dintre prețurile reale de vânzare și acest plafon este supusă taxării cu 80 la sută.

Mai mult decât atât, întreprinderile mici au fost scutite de plata certificatelor verzi destinate subvenționării producției de energie regenerabilă, pre­țurile finale facturate ale energiei electrice pentru consumatorii casnici fiind plafonate la 1leu/kWh, sumă în care a intrat și costul certificatelor verzi. „Aceste măsuri fac mai costisitoare operarea parcurilor eoliene existente și transmit un semnal extrem de negativ celor care se gândesc să investească în noi parcuri eoliene în România. Noua taxă (de 80 la sută, n.r.) presupune că toți producătorii de energie vând energie electrică pe piața spot. Dar nu este așa. Unii au contracte pe termen lung cu prețuri fixe. Aceste parcuri eoliene riscă acum să ­piar­dă bani din energia pe care o produc”, a declarat recent Giles Dickson, preșe­dintele WindEurope, cea mai importantă organizației profesională continentală a industriei eoliene.

Solicitate de către jurnaliștii profit.ro, nici Mi­nisterul Finanțelor Publice și nici compania austriacă nu au transmis vreun răspuns. Firmele locale, prin intermediul cărora Kelag ope­rează cele trei parcuri de eoliene din România, au cumulat anul trecut un profit net de peste 12 milioane de lei, la venituri totale de peste 35 de milioane de lei.

Acționarul majoritar al grupului austriac Kelag este Kärntner Energieholding, fiind controlat cu 51 la sută din capital de către admi­nistrația de stat a provinciei austriece Carinthia, iar restul de 49 la sută din ­ca­pital fiind în posesia unei subsidiare a holdingului german RWE. Kelag a terminat anul trecut cu un profit net de 110 milioane euro, venituri de 1,06 miliarde euro și peste 1.500 de angajați.

 

Un comentariu

  1. Mă mir că nu au denunțat și tratatul dintre Ștefan cel Mare și Matei Corvin!
    Zicala cu statul este cel mai prost gestionar s-a dovedit a fi pură propagandă. Ete ce bine administrează statul austriac companiile unde este acționar majoritar (ÖMV, Kelag …)!

Articole similare