Primarul comunei Lopătari a mers să ia lecții de administrație și de bune practici în cea mai dezvoltată comună din România

Dat fiind că este de părere că în județul său nu prea are de la cine învăța, tânărul primar al comunei Lopătari a plecat prin țară pentru a lua exemplu de bune practici în administrație. Pașii l-au purtat până în județul Alba și s-a oprit la Ciugud, comuna cu cel mai mare grad de absorbție al fondurilor europene. Primarul de acolo avea 30 de ani când a preluat frâiele comunei, însă în 20 de ani a făcut-o cea mai frumoasă și curată din România.

Primarul din Lopătari, Claudiu Constantin, este convins că lucrurile bune nu se pot întâmpla de pe o zi pe alta, însă știe ce are de făcut. ,,Când am câștigat alegerile în septembrie, cineva mi-a urat să fac din Lopătari ceea ce Gheorghe Damian a făcut la Ciugud, comuna care azi e un exemplu de administrație. Așa că am început să-mi fac temele și să învăț de la cei mai buni: recent i-am făcut o vi­zită primarului de la Ciugud și am plecat de acolo cu multe notițe și un prieten în plus. Va dura un timp pentru a pune comuna Lopătari pe roate, la fel a durat și la Ciugud. Cu multă răbdare și sârguință vom reuși”, a scris pe pagina sa de Facebook Claudiu Constantin, primarul comunei Lopătari.

Comuna Ciugud, cu puțin peste 3.000 de locuitori, aflată la 12 kilometri de orașul Alba Iulia, a devenit cunoscută pentru că oamenii de aici au făcut ce nu au reușit alții din orașe mari, cu sute de mii de locuitori. Au folosit banii europeni ca să se dezvolte.

Cu peste 16 milioane de euro atrași în ultimii zece ani de la Uniunea Europeană – „bugetul comunei pe 50 de ani!”, după cum spune primarul – ciugudenii au pus asfalt inclusiv pe drumurile care duc la câmp. Au făcut rețea de gaze, canalizare, centru cultural, au pus și internet gratuit. Au trasat piste pentru biciclete și au făcut, pe un imaș unde cândva pășteau vacile, un parc industrial care angajează cam tot ce e mână de lucru în satele componente. De aici pleacă, inclusiv peste hotare, de la piese pentru mașini „made in Ciugud”, la carne gata condimentată pentru kebabul mâncat la Paris. Șomajul în comună e aproape zero, iar pe listele de asistați social figurează doar două persoane. Din 2019, prima școală ,,smart” din mediul rural din România funcțio­nează la Ciugud.

Gheorghe Damian este primar la Ciugud din anul 2000. Avea doar 30 de ani când a fost ales prima dată. De atunci câștigă alegerile locale cu majoritate covâr­șitoare. Înainte, era asistent medical. Apoi, a intrat în politică, și-a făcut carnet de social-democrat, iar acum e independent, pentru că la sfârșitul lui 2016 a fost dat afară din partid. I s-a reproșat că, la alegerile parlamentare, nu a făcut campanie pentru candidații PSD preferați de conducere. „Am început să mă obișnuiesc să fiu independent”, spune acesta.

Primarului din Ciugud nu i-au venit însă idei de dezvoltare contemplând, filoso­fic, dealurile din comună. A aplicat, cum s-a priceput, ce a văzut prin alte țări. În timp ce schimbul de experiență e pentru mulți funcționari publici prilej de shopping, Damian a preferat să ia notițe. Cum ar veni, primarul a furat… Doar că a furat idei care schimbă viața a 3.000 de oameni.

Experiența norvegiană

Primul proiect verde din comună – care a atras și atenția presei – a fost, în 2014, construirea unei centrale eoliene și solare pe un deal, în satul Seușa. Proiectul a fost al Universității de Vest din Timișoara, iar banii ai Guve­rnului Norve­giei. Norve­gia are un program de granturi pentru Europa de Est, prin care încearcă să scadă disparitățile dintre țări, cu proiecte de reducere a emisiilor de carbon. La ei, peste 98% din energia produsă e verde. Banii nordicilor au fost bineveniți. Cu eoliana, ciugudenii nu mai plătesc iluminatul public. Au economisit astfel cam 500.000 de lei.

În ceea ce privește curățenia, văile din comună erau mai mult gropi de gunoi. Damian a luat măsuri, după o vizită în Germania, unde a văzut că nemții nu aruncă gunoiul pe unde îi taie capul. S-a întors acasă și a început să aplice amenzi. Se ajunsese chiar la un sistem de răsplată al celor care anunțau cine aruncă gunoi. Dacă amenda era, de exemplu, de 10.000 de lei, 100 îi revenea celui care sesiza. „Nu i-am făcut turnători, ci oameni cu spi­rit civic”, a declarat Gheorghe Damian pentru Reco­rder. Prima amendă, însă, nu se uită niciodată.