Actualitate

Poveștiri europene: Peste 200.000 de buzoieni nu se vor mai încălzi cu lemne din 2023

Peste 200.000 de buzoieni din mediul rural care își încălzesc locuințele cu lemne se vor confrunta cu o proble­mă care, în acest moment, pare de netrecut. Este vorba despre eliminarea lemnului ca sursă de încălzire și „diversificarea mixului ener­getic în încălzire și răcire, prin renunțarea la biomasa forestieră”, parte componentă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care Româ­nia va primi 29,2 miliarde de euro.

Se vor tăia mai puțini copaci în România, după ce Planul Național de Redre­sare și Reziliență a fost evaluat pozitiv în septembrie, de către Comisia Europeană. Conform președintelui Ursula von der Leyen, „fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mer­gând de la îmbună­tățirea eficienței energetice, până la îmbunătățirea conecti­vității și a competențelor digitale, măsurile prevă­zute în plan au potențialul să producă o transformare autentică”.

Astfel, conform profit.ro, Guvernul României s-a angajat să renunțe la lemn ca sursă de combustibil a sectorului de încălzire, iar până în anul 2023 acesta are obligația de a pune în vigoare un cadru legislativ cu măsuri energetice alternative, pentru decarbonarea sectorului de încălzire și răcire. Reforma va clarifica cadrul de responsabilități între autoritățile centrale și locale pentru administrarea sectorului de încălzire și răcire și va extinde aplicarea Legii guvernanței corporative la operatorii de termoficare centralizată și include o revizuire a legislației de asigurare a sustenabi­lității și trasabilității biomasei, pentru a preveni orice impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și a pădurilor, după cum prevede PNRR.

Este vorba despre un plan îndrăzneț, dat fiind că aproximativ jumătate dintre gospodăriile din Româ­nia se încălzesc la sobe alimentate cu lemne, procentul fiind de peste 80 la sută în mediul rural, iar numărul locu­ințelor unde lemnul este utilizat drept mod de încăl­zire este de 2,7 milioane.

Proprietarilor apartamentelor și asociațiilor de proprietari le vor fi oferite stimulente financiare pentru instalarea sistemelor pe bază de energie solară sau eoliană, iar procedurile de racordare vor fi simplificate, scopul fiind acela de a „crește rolul prosumatorilor în producția de energie regenerabilă, inclusiv prin compensare cantitativă”, conform PNRR.

Planul Național de Redresare și Reziliență prevede și „dezvoltarea de centrale în cogenerare pe gaze flexibile și de înaltă eficiență pentru alimentarea sistemelor centralizate municipale de termoficare”.  Astfel, statul român s-a angajat ca „până în anul 2022 să asigure semnarea de contracte de construire sau retehnologizare de astfel de centrale, iar până în anul 2026 să fie puse în funcțiune unități în cogenerare pentru încălzire, cu putere instalată totală de cel puțin 300 MW”. Scopul acestor măsuri este ca până în anul 2032 să fie eliminate, treptat, sursele de producție de energie pe bază de cărbune și lignit.

Totodată, până în anul 2023, Guvernul are obliga­ția să legifereze introducerea contractelor pentru dife­rență (CfD), care reprezintă un ajutor financiar oferit de către stat investitorilor, în perioada de exploatare a unui proiect. Concret, prin acest sistem de subven­ționare, investitorilor le este garantat un preț de vânzare a energiei, numit ,,preț de exercitare”, care să le asigure un nivel minim de rentabilitate. În cazul în care prețul de pe piață este mai mic decât cel de exercitare, investitorii vor fi compensați prin plata diferenței. În situația inversă, în care prețul de pe piață este mai mare decât cel de exercitare, investitorii trebuie să retur­neze diferența.

Guvernul trebuie ca, până în 2023, să organizeze o primă rundă de licitații în urma cărora să semneze contracte de subvenționare de tip CfD a unor proiecte de investiții axate pe energie regenerabilă (solară și eoliană), cu putere instalată totală de cel puțin 1.500 MW. Ulterior, până în 2025, prin a doua rundă de licitații, trebuie semnate contracte de același tip pentru construcția unor unități cu capacitatea de minimum 2.500 MW.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe 15 componente, care acoperă șase piloni: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sus­tenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică socială și instituțională; politici pentru noua generație.

Județul Buzău număra, la ultimul recensământ, circa 475.000 de locuitori, dintre care 274.000 trăiesc în mediul rural, în cele 475 de sate. Fondul forestier în­­suma, în anul 2018, aproximativ 160.000 de hectare. Dintre acestea, aproape 50.000 de hectare erau ocupate de rășinoase, iar 110.000 de foioase.

În 2019, Direcția Silvică Buzău a pus la dispoziția populației, spre achiziție, 7.903 metri cubi de lemne, al căror preț varia între 95 lei și 440 lei pe metru cub, în funcție de specie, sortiment și condiții de livrare.

Un comentariu

  1. Ha ha !Se vor incalzi ,,digital””!!!!!!!!!!!!!!!Doamne cata idiotenie pe pamantul asta!

Articole similare