Buretele vegetal, o posibilă soluție pentru măștile de protecție anti-Covid

Cercetătorul buzoian Costel Vînătoru a prezentat, în cadrul unui simpozion internațional organizat recent la Cluj-Napoca, câteva dintre cele mai recente realizări ale sale și ale echipei cu care lucrează la Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău. Una dintre ele se referă la pri­mul soi românesc omologat al plantei Luffa Cylindrica, cunoscută drept buretele vegetal. Planta este de mai mulți ani în România, însă acesta este primul soi bre­vetat.

„Sunt șapte specii identificate de Luffa la nivel planetar. Pe lângă Cylindrica, noi am adus în Ro­mânia și alte varietăți și am reușit să obținem primul soi omologat înscris în catalogul oficial cu plante de cultură. Acum avem un soi românesc cu identitate înscris în catalog, care poate fi utilizat. Cultivatorul nostru poate să abordeze această cultură de nișă, care s-ar putea lega și alte activități în jurul ei. Ar putea dezvolta economia aceasta circulară și ar putea să dezvolte în jurul ei o întreagă industrie”, spune specialistul buzoian.

Planta omologată de cercetătorii buzoieni este foarte importantă, pentru că este vorba o plantă puternic antivirală. Această proprietate o face atractivă și poate fi utilizată în foarte multe feluri. Cerce­tătorul spune că planta „conține în fibra ei <un șampon natural, un săpun natural>, pe care buretele acesta îl eliberează lent și curăță pielea. Ea este apreciată, în special în Asia, ca unul dintre cele mai puternice plante antivirale folosite în tratarea HIV”. Aceste caracteristici l-au făcut pe cercetătorul buzoian să ia în calcul posibi­litatea ca planta să-și gă­sească utilizare și să cons­tituie parte a soluției în ceea ce privește prevenirea infectării cu Covid 19. „În contextul epidemiologic pe care îl avem acum, ne preocupă și măsurile de prevenire a infectării cu Covid. Având în vedere că virusul acesta este puternic și se transmite ușor, am putea folosi Luffa ca o barieră puternică”, a mai spus Vînătoru.

Primele demersuri în acest sens au și fost făcute, având în vedere că se întrevede o colaborare cu Universitatea Dunărea de Jos, explică cercetătorul Costel Vînătoru, șeful La­boratorului de Ameliorare și Aclimatizare din cadrul SCDL Buzău, care prezintă pașii făcuți în această direcție de cercetare. „Ne gândisem ca, în colaborare cu specialiștii de la Galați, de la Universitatea Dună­rea de Jos, să realizăm – și chiar am făcut ceva studii care nu au fost finalizate -, măști medicale folosind elementul filtrant din Luffa Cylindrica”. Cercetarea a pornit de la observația conform căreia planta devine cu atât mai puternic antivirală cu cât crește umiditatea. „Pe măsură ce acest burete se îmbibă cu ume­zeală și temperatura crește, el devine mai puternic antiviral, adică este inversul unei măști pe care noi o folosim acum, și care devine focar de infecție la o mai mare utilizare, iar cealaltă devine în timp mai puternic protectoare”, spune specialistul buzoian.

Pe de altă parte, așa cum a arătat cercetătorul Costel Vînătoru, Luffa Cylindrica este și o plantă cu care unii oameni se spală pe corp fără să aibă habar că este o legumă. „Fructul Luffa Cylindrica, odată ajuns la maturitate, poate fi utilizat ca burete vegetal. Prezintă o țesătură densă, fină, care este îmbibat în saponine. Adică, deține un șampon natural în acele fibre din interiorul dovleacului. În jurul plantei, fără să exagerăm, am putea crea o adevărată industrie, mer­gând până la folosirea semințelor, uleiurilor din semințele bogate în uleiuri folosite în industria tehnică. Noi am prezentat cât s-a putut la Cluj-Napoca aceste proprietăți, ținând cont de regulile științifice de pre­zentare ale simpozi­onului. Important pentru noi este că avem aceste resurse genetice, că le-am studiat și că putem transfera către economie un soi care poate ajunge în producție și poate să fie utilizat cu forme legale, cu toate avizele necesare, cu certificat și brevet de omologare, ceea ce este important, pentru că este o cercetare finalizată cu un transfer tehnologic. Sunt multe cercetări care nu ajung în stadiul acesta studiul acesta a fost finalizat cu o creație cu o creație care poate să ajungă oricând la cultivatori și la utilizator”, a explicat cercetătorul.

„Urzicuța coreeană”, o premieră europeană a cercetătorilor buzoieni

O altă reușită a cer­cetătorilor buzoieni prezentată la Cluj-Napoca este „urzicuța coreeană”. „Am mers cu o plantă Perilla Frutescens. Aceasta este denumirea științifică a speciei popularizată drept <urzicuța coreeană>. Am prezentat realizările de natură genetică obținute la Buzău, adică cele trei soiuri cu caracteristici distincte pe care le-am obținut și pașii importanți în aclimatizarea speciei în România, fapt pentru care putem vorbi  acum de o premieră europeană de succes”, spune cercetătorul Costel Vînătoru, șeful La­boratorului de Ameliorare și Aclimatizare din cadrul SCDL Buzău.

Pe lângă realizările de natură genetică, au fost prezentate și caracteristicile biochimice ale plantei din care rezultă plaja largă de domenii în care ar putea fi utilizată. „Am venit acum cu ceva pe lângă descrierea lor și munca de aclimatizare și ameliorare; am venit și cu compoziția chimică a acestor plăntuțe. Am făcut și analize de laborator, ca să putem arăta beneficiile medicinale, alimentare, tehnice ale acestei plante. Am venit cu lucruri mai fine, științifice, să demonstrăm beneficiile și, pe calea aceasta biochimică, să arătăm compoziția biochimică a soiurilor pe care le-am creat. Este o plantă cu multiple întrebuințări. Este o plantă care merită cultivată și apreciată pentru beneficiile ei alimentare, medicinale, tehnice, pentru că din ea se extrage uleiul de Perilla, semințele au un conținut ridicat de ulei între 30 și 50%, în funcție de soi și de cultură. În Coreea, această plantă este cultivată pe suprafețe foarte mari și se obține uleiul de Perilla apreciat în alimentație, dar și în zona tehnică, industrială”, explică cerce­tătorul buzoian.