Pogoanele a intrat la apă, Buzăul a crescut de trei ori

Datele Institutului Națio­nal de Statistică (INS) arată că mai multe orașe din țară și-au mărit suprafața de peste zece ori, în timp ce altele și-au redus-o de peste cinci ori. Motivele expansiunii sau ale contractării sunt diverse, de la presiunile făcute de dezvoltatori pentru includerea unor terenuri în perimetrul intravilan, la dezvoltarea industrială intensivă. În cazul orașelor care au înregistrat un recul este vorba despre dezindustrializare, de plecarea localnicilor la muncă în străinătate sau de îmbătrânirea populației, se arată într-o analiză hotnews.ro.

Deși, în ultimii 17 ani, Capitala a adăugat la teritoriul său o suprafață mai mare decât suprafața municipiului Oradea, aceasta nu se află pe primul loc în privința expansiunii, ci, în mod suprinzător, clasamentul este condus de orașul Scornicești, locul nașterii lui Nicolae Ceau­șescu. Orașul natal al fostului dictator și-a mărit suprafața de aproape 20 de ori din 1993 până în 2020, fiind urmat de Comarnic, care a crescut de 15 ori. Alte orașe care s-au extins sunt Mioveni (de 12 ori), Borșa (de 10 ori) și Lehliu-Gară (de 9 ori).

De cealaltă parte, prin­tre orașele care și-au contractat considerabil supra­fața în ultimii ani, topul este condus de Mizil, care a pierdut peste 1.400 de hectare. Potrivit unui raport al Primăriei Mizil, situația este foarte delicată, iar orașul are trei zone marginalizate: una de tip mahala și alte două încadrate ca zone de tip istorice (centrale), cu locuințe sociale și/sau clădiri ocupate abuziv. Nici starea tehnică a drumurilor din Mizil, mai arată raportul citat, nu este corespun­zătoare standardelor de siguranță și trafic, iar aproape jumătate din infrastructura rutieră a orașului nu respectă standardele, având platforme pietruite, balastate sau ­ba­last în amestec cu pietriș.

În același top, este prezent și municipiul Ploieș­ti (cu un minus de 688 hectare), orașul Slănic Mol­dova (minus 437 hec­tare) și orașul Eforie (minus 169 hectare).

Care este situația la Buzău

În perioada de după 2006 și până în prezent, 27,5 la sută dintre reșe­dințele de județ au cunoscut o stagnare relativă. Buzăul intră în categoria orașelor mai puțin dina­mice, a căror amprentă urbană a crescut, totuși, în ciuda declinului demogra­fic general, alături de Reșița, Călărași, Slatina și Deva.

După mărimea supra­feței intravilane, Capitala conduce, cum era de așteptat, cu 23.975 de hectare în 2020, față de 15.250, cât avea în 1993. Buzăul se află la jumătatea clasamentului, cu 4.720 de hectare în 2020, față de 1.630, cât înregistra în 1993. Datele arată, în schimb, că orașul Pogoa­nele a pierdut 57 de hectare din suprafață.

În privința numărului de locuitori din municipiu, în 2020 ne aflam pe locul 18 din 20, cu o populație de 131.100 de locuitori, cu 18.785 mai puțini față de anul 2000.

Barometru al mulțumirii

Întrebați fiind cât de mulțumiți sunt de situația financiară a propriei gospodării, buzoienii s-au declarat oarecum mulțumiți, în proporție de 57 la sută. Alți 13 la sută au spus că sunt total mulțumiți, în timp ce 22 la sută sunt oarecum nemulțumiți, iar șase la sută au spus că sunt total nemulțumiți de situa­ția lor.

Aceeași analiză a arătat că, la nivel național, tine­rii de sub 35 de ani tind să fie mai mulțumiți (medie 72 la sută), iar persoanele peste 65 de ani mai nemul­țumite (medie 57 la sută). Nivelul de satisfacție corelează direct cu nivelul de educație, de la 51 la sută mulțumire în rândul persoanelor cu studii medii, la 78 la sută mulțumire în rândul celor cu studii universitare.

Ponderi ale satisfacției de peste 80 la sută au fost înregistrate în rândul patronilor și angajaților din sistemul public. Procente semnificativ mai scăzute înregistrează persoanele inactive (52 la sută) și șomerii (54 la sută). Cel mai mare procent de mulțumire este în rândul celor cu venituri individuale de peste 5.000 lei/lună (87 la sută), în timp ce, mai bine de jumătate dintre nemul­țumiri se înregistrează în rândul celor cu venituri lunare sub 2.000 lei.

Un nivel semnificativ mai scăzut de mulțumire s-a înregistrat și în rândul gospodăriilor formate dintr-un părinte singur, cu unul sau mai mulți copii care locuiesc în aceeași casă (61 la sută), dar și în rândul cuplurilor căsătorite care locuiesc cu cel puțin unul dintre părinți (63 la sută).