Pandemia a facilitat migrația internă. Câți buzoieni au părăsit orașul pentru liniștea din mediul rural
Pandemia de Covid-19 a adus multe schimbări în viața românilor. Prăbușirea economică și numărul tot mai mic al locurilor de muncă i-au determinat pe cei mai mulți să renunțe la viața scumpă pe care o duceau la oraș și să se mute într-o zonă rurală, unde majoritatea s-au apucat chiar de gospodărit pentru a se putea întreține. Acesta a fost unul dintre motivele care au condus la migrația internă semnificativă. De cealaltă parte se află românii care au continuat să lucreze de acasă și aveau nevoie de un spațiu mult mai mare și de aer curat, lucru care a condus tot către migrația spre mediul rural. În total, peste 115.000 de români s-au mutat de la oraș la țară în perioada pandemiei, departe de zgomotul și de poluarea din marile orașe.
Un raport al Băncii Mondiale arată că migrația internă, în special cea din zonele rurale, a fost principala sursă de creștere a nivelului de urbanizare în perioada comunistă. La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial existau diferențe uriașe în privința popuației, între cele mai importante zece orașe din România. Pentru a echilibra puțin județele, s-a decis ca migrarea către marile orașe să fie interzisă, astfel încât oameni să se orienteze și către orașele mai mici; așa s-au dezvoltat mai multe orașe românești, precum Vaslui sau Zalău.
Cu toate acestea, în timp ce unii români caută să se mute de la oraș la țară, există și oameni care vor fix opusul. De exemplu, orașele cele mai dezvoltate, cum sunt București, Cluj-Napoca sau Timișoara, atrag în continuare tinerii, în timp ce populația din alte județe se micșorează ușor-ușor.
În 2020, cei mai mulți români care s-au mutat în mediul rural au fost înregistrați în Timiș, care număra, în perioada menționată, 12.726 de sosiri în zona rurală și 9.828 de plecări din urban. Potrivit une analize HotNews.ro, în 2020, Buzăul număra mai multe sosiri în mediul rural decât plecări din urban. Concret, 4.849 era numărul buzoienilor sosiți în mediul rural, în timp ce 3.659 plecau din mediul urban.
De asemenea, aproape 1.000 de buzoieni au ales să părăsească județul în plină pandemie și să se mute în zonele rurale din alte județe. Concret, 999 buzoieni s-au mutat într-un sat din alt județ, în timp ce 1.014 de persoane și-au mutat domiciliul într-o localitate rurală din Buzău. Faptul că această migrare este specifică unor județe sărace confirmă ipoteza că mutările din urban în rural s-au făcut în mod obligatoriu din motive economice, pentru a avea un trai mai ușor.
Tinerii între 20-34 ani sunt cei mai mobili (valoarea maximă a fost de 48.200 persoane pentru grupa 20-24 ani), după vârsta de 35 ani nivelul schimbărilor de domiciliu fiind mult mai redus, cu tendința evidentă de scădere la persoanele vârstnice (60 ani și peste).
Numărul cel mai mare de persoane care și-au schimbat domiciliul s-a consemnat la grupa de vârstă 30-34 ani pentru bărbați și la grupa de vârstă 20-24 ani pentru femei.
Dintre persoanele de peste 14 ani care și-au schimbat domiciliul, 40,7 la sută erau absolvenți ai învățământului liceal. Aproape jumătate din româncele care și-au schimbat domiciliul erau necăsătorite, iar două din cinci erau căsătorite, mai scrie sursa citată.
În prezent, orașele care atrag cei mai mulți locuitori sunt București, Cluj-Napoca și Timișoara, un motiv fiind distanța destul de mare dintre ele. Cluj Napoca și Timișoara, ambele situate la 500 de kilometri de București, se vor bucura în continuare de noi turiști, tocmai pentru această distanță destul de mare față de Capitală și pentru că asigură locuitorilor tot ce au nevoie.
Prin urmare, dacă am analiza cât de aproape este Buzăul de Capitala țării am putea concluziona că județul nostru este în pericol de a fi părăsit în favoarea zonei mai bogate, mai ales că foarte mulți tineri aleg să facă studiile superioare în București, unde, de cele mai multe ori, se și stabilesc.
