O singură clădire din Buzău ar pune pe butuci întreaga infrastructură medicală în cazul unui cutremur major

La aproape 46 de ani de la cutremurul din 1977, starea infrastructurii de sănătate din România lasă mult de dorit în ceea ce privește capacitatea de răspuns la un cutremur de magnitudinea celor care au avut loc în Turcia. Spitalele care deservesc mii de oameni, la un seism de magnitudine 7,5, s-ar prăbuși pur și simplu, arată o analiză publicată de „Libertatea”.

În același timp, așa cum s-a întâmplat și la cutremurul din ’77, o bună parte dintre ele vor fi, la rândul lor, afectate de seisme. Un sfert din spitalele din București au fost evacuate în urma cutremurului de atunci, iar bolnavii internați acolo au fost relocați.

Cutremurele din 6 februarie care au lovit Turcia și Siria au pus la pământ mii de clădiri, unele dintre ele spitale și maternități. Pacienții și nou-născuții au fost evacuați și mutați în alte unități medicale. Toate sunt însă copleșite de numărul de mii de răniți în urma cutremurelor.

După 46 de ani de la seismul devastator care a lovit România, situația ar fi cu atât mai gravă în 2023, dat fiind că, în esență, statul român nu a ridicat spitale noi, după revoluție. Clădirile sunt deci și mai fragile. O arată mai multe documente și rapoarte, mai scrie sursa citată.

Unul din trei spitale ar putea fi grav avariat la un cutremur puternic

„O treime din spitalele din București administrate de către minister sau municipalitate ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic. Acest lucru ar putea avea consecințe dezastruoase pentru măsurile ce trebuie asigurate de autorități în etapa de răspuns la seism”, arăta un document al Curții de Conturi, publicat în 2022, citat de „Libertatea”.  Aproximativ jumătate din cele 375 de spitale din România sunt expuse la niveluri medii de hazard seismic, în timp ce 3 la sută sunt expuse la niveluri ridicate de hazard seismic, spunea și un document al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.  În 2018, Departamentul pentru Situații de Urgență a făcut ultimul mare exercițiu de simulare a unui cutremur de 7,5 grade. În scenariul DSU, victimele estimate erau 4.380 de morți, 8.040 de răniți, aproximativ 50.000 de persoane rămase fără adăpost.  Exercițiul DSU mai lua în calcul și că șase spitale din București ar fi complet distruse, iar 23 ar fi distruse parțial.

Centrul de Transfuzii ar putea fi îngropat de un cutremur

O altă mare problemă este amplasarea celui mai mare Centru de Transfuzii Sanguine (CTS) într-o clădire cu risc seismic.  Activitatea CTS se desfășoară într-un fost bloc de locuințe, o clădire veche din anii ’40. Nu a fost niciodată reabilitată și prezintă risc la cutremur, incendiu şi inundaţii. În 2017, primarul de atunci al Bucureștiului, Gabriela Firea, anunța că va fi construită o clădire nouă pentru CTS, în curtea Spitalului Filantropia. Ministerul Sănătății repeta promisiunea în februarie 2018. Cinci ani mai târziu, acest lucru nu s-a întâmplat. Centrul de Transfuzii Sanguine deservește 60 de spitale. Asta implică o capacitate mare în zilele de rutină, care ar crește exponențial în cazul unui cutremur. Sute sau mii de victime cu traumatisme ar putea necesita transfuzii. Zi de zi, în jur de 250 de oameni vin să doneze sânge aici, iar instituția are în jur de 100 de angajați. Riscul imediat ar fi punerea în pericol a acestor oameni, dacă un cutremur s-ar petrece în timpul programului de lucru. Dar nu e singurul risc. Apoi, ca să poată prelucra sânge pentru zeci de spitale, are și cele mai importante dotări din țară, iar echipamentele medicale scumpe ar fi, la rândul lor, puse în pericol de un cutremur mare. Chiar dacă oamenii ar merge să doneze sânge la spitalele afectate puțin sau deloc, capacitatea de analiză și procesare a plasmei ar fi cel puțin înjumătățită în cazul în care n-ar mai fi funcțional CTS din Capitală.

În plus, un alt centru de transfuzii din regiunea care ar fi cea mai afectată de un cutremur de magnitudine mare, cel din Buzău, se află momentan tot într-o clădire cu risc seismic. Din 1974, când a fost ridicat, Centrul de Transfuzii din Buzău nu a fost niciodată reparat sau consolidat. Clădirea, veche de aproape 50 de ani, este plină de fisuri și are structura de rezistență afectată. Experții au încadrat-o în clasa a doua de risc seismic.

O clădire care nu a fost niciodată reparată

Clădirea în care funcționează Centrul de Transfuzii din Buzău, veche de aproape 50 de ani, este plină de fisuri și are structura de rezistență afectată. Experții au încadrat-o în clasa a doua de risc seismic. Demersurile pentru consolidare au început în anul 2021, însă până acum s-a ajuns doar la faza de proiectare. Fondurile urmează să vină de la Ministerul Sănătății.

Din 1974, când a fost ridicat, Centrul de Transfuzii din Buzău nu a fost niciodată reparat sau consolidat. Este construit pe două niveluri și subsol, unde se află și un buncăr antiatomic. Încăperea unde funcționa casieria e plină de crăpături, podeaua s-a lăsat și camera a fost dezafectată.

Conducerea centrului spune că primele fisuri au fost descoperite în urmă cu câțiva ani, iar degradarea a continuat, așa că au început demer­surile pentru consolidarea clădirii. În anul 2020 s-au primit fondurile pentru realizarea expertizei. Aceasta a scos la iveală gravitatea situației. În partea de jos a clădirii, infiltrațiile au șubrezit podeaua, care a antrenat apoi și restul structurii.

„S-a constatat că în partea superioară a clădirii sunt pereţi care au ieşit din planul cadrelor, deci asta înseamnă că această clădire a avut deplasări mari în orizontal şi a fost încadrată în clasa a II-a de risc seismic. O clădire nu trebuie să fie privită să reziste până la primul cutremur, ea trebuie să reziste la cutremurul de amplasament şi s-a constatat că ea nu rezistă”, declara pentru TVR inginer proiectant Viorel Constantinescu.

Clădirea nu este în pericol de prăbușire, dă asigurări conducerea Centrului de Transfuzii. De altfel, zona unde sunt primiți donatorii nu este afectată de fisuri și este dotată cu aparatură nouă. Centrul de Transfuzii este o unitate sanitară de interes strategic. Pe lângă recoltare, prelucrează și pune la dispoziția spitalelor din județ și din țară sânge și plasmă.