Actualitate

Justiția dă muniție de război „salvatorilor Crângului”

O hotărâre de fond a Tribunalului București oferă muniție de război împotriva majorității social-democrate din Consiliul Județean în plină campanie electorală. Magistrații bucureșteni au decis suspendarea unor dispoziții din hotărârea deliberativului județului care exclude Pădurea Crâng de pe lista ariilor protejate.

Hotărârea Consiliului Județean adoptată în februarie a fost criticată de grupul politico-ONG care și-a propus să „salveze Cângul” de topoarele și drujbele dușmanilor de tot felul, care abia așteaptă să purceadă la tăieri de arbori și de lalele pentru a transforma locul în terenuri numai bine de  transformat în cartiere rezidențiale. (C.B.)

Unul dintre candidații la funcția de primar al municipiului Buzău, George Epurescu, reprezentant al formațiunii politice Demos, unul dintre cei care au contestat în justiție hotărârea Consiliului Județean, spune: „Tribunalul București a suspendat toate articolele din Hotărârea nr 60/2024 a Consiliului Județean prin care Pădurea Crângul Buzăului era scoasă de sub protecție și aruncată rechinilor imobiliari, prin care laleaua de Crâng era abandonată spre dispariție, iar celelalte arii protejate de interes local, inclusiv Vulcanii noroioși, erau lăsate fără zona de protecție din jurul lor”. Acesta susține că documentele depuse la dosarul cauzei au indicat numeroase acte redatate și modificări ale textului votat după încheierea ședinței, fapte care ar putea constitui infracțiuni de fals. Contestatarii continuă să facă demersuri pentru anularea completă a hotărârii și pentru a preveni orice alte încercări de a degrada patrimoniul natural al județului.

„Este vorba despre de aproximativ 172 ha de pădure plus câteva hectare ale parcului incluse în această zonă protejată, vorbim de Pădurea Crângului. S-au decis ca în februarie 2024 să scoată de sub protecţie Pădurea Crâng şi rezervaţia botanică. Ne-au sesizat cetăţenii şi am analizat situaţia, am văzut pericolul, modul în care hotărârea de consiliu care deja fusese aprobată încălca legislaţia în vigoare, ne referim aici la regimul ariilor protejate şi legea pentru protecţia mediului. Analizând am decis să atacăm în instanţă pentru că nu doream ca fauna şi flora protejată să dispară. Ne-am adresat Tribunalului Bucureşti, instanţă care a dispus suspendarea efectelor acestei hotărâri nr.60 a CJ Buzău. În concluzie tot ce au dorit dumnealor să nu mai protejeze rămân în continuare protejate. Sperăm să depunem şi acţiunea de anulare a hotărârii de CJ şi astfel toate obiectivele acestea de interes din ariile protejate locale să rămână protejate în judeţul Buzău”, a declarat, pentru „Agerpres”, Dan Trifu, vicepreşedintele unei organizații non-guvernamentale din corul „salvatorilor Crângului”, Eco-Civica.

Cum a început povestea

Așa cum OPINIA a mai scris, periodic, diverși cetățeni din Buzău – politicieni sau reprezentanți ai așa-zisei societăți civile – pun pe tapet problema siguranței pădurii și a parcului Crâng, într-un mod care aduce mai degrabă cu povestea drobului de sare. Sub mottoul „Toma taie Crângul”, primarul municipiului este ținta preferată a atacurilor celor care văd în orice fel de mișcare care implică pădurea sau parcul intenția municipalității de a le defrișa.

Astfel, un proiect lansat în dezbatere publică de Consiliul Judeţean la jumătatea lunii noiembrie a iscat controverse ca urmare a faptului că Pădurea Crâng, declarată rezervaţie naturală protejată, ar fi urmat să fie radiată din viitoarea listă a zonelor protejate de interes judeţean. Cu alte cuvinte, pe lista celor suspectați de gânduri neortodoxe legate de bucățica rămasă în picioare din vechiul codru al Vlăsiei s-a îmbogățit cu încă un nume, cu cel al președintelui Consiliului Județean, Petre Emanoi Neagu.

Fost evaluator de mediu: Nu vi se pare ciudat?

Reprezentanţii CJ Buzău au întocmit un proiect de revizuire a unei hotărâri din anul 1995 care cuprinde zonele şi monumentele naturale protejate de pe teritoriul judeţului. Pe noua listă se regăsesc obiective precum Vulcanii noroioşi, Dealul cu lilieci de la Cernăteşti, Balta Albă, Focul Viu. Pe de altă parte, proiectul lansat în dezbatere publică precizează că Pădurea–Parc Crâng a fost radiată din listă, motivat de faptul că, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) 57/2007, nu intră sub incidenţa actului normativ menţionat „parcurile şi grădinile publice sau private de agrement cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural”. În acest context, la sediul instituției au fost depuse mai multe puncte de vedere cu privire la revizuirea listei cu arii protejate.

„Acest proiect al CJ nu ar trebui dat până când nu are o documentaţie ştiinţifică, pentru că legislaţia de protecţie a mediului precizează că toate ariile protejate care au fost declarate protejate rămân cu acest statut. Indiferent de legislaţia care a fost abrogată şi care a stat la baza hotărârii de CJ care a declarat aria Pădurea Crâng ca rezervaţie naturală de interes judeţean, această rezervaţie rămâne cu acest statut de rezervaţie. Eu am atacat în instanţa de contencios administrativ studiul Unităţii Administrativ-Teritoriale (UAT) Buzău privind schimbarea amenajamentului Pădurii Crâng şi transformarea ei în pădure parc. Între timp, autoritatea de protecţie a mediului a emis o decizie finală la schimbarea amenajamentului prin care solicită UAT Buzău, proprietarul pădurii rezervaţie, să ia măsuri de protejare din regulamentul ariei protejate de nivel judeţean. Reprezentanţii UAT mi-au răspuns că există un proiect al CJ prin care i se va lua statutul de rezervaţie naturală şi, prin urmare, nu vor face acest lucru. Proiectul CJ este de revizuire în sensul că scoate din lista ariilor protejate doar Pădurea Crâng, celelalte păduri, Frasinu, Spătaru rămân acolo. Şi ele sunt rezervaţii de nivel judeţean care au fost declarate prin acelaşi act administrativ şi totuşi ele rămân rezervaţii naturale, nu vi se pare ciudat? Mai există o anexă 3 în care există monumente ale naturii, un stejar secular din municipiul Buzău şi un platan la Râmnicu-Sărat. Acestea nu vor mai fi monumente ale naturii. Dacă se anulează regulamentul care avea o serie de măsuri de protejare, cum vor mai fi protejaţi arborii, lalelele sălbatice şi restul obiectivelor?”, declara, pentru „Agerpres”, Haritina Crăiţă, fost evaluator de mediu, specialist în lista biroului central pentru expertize tehnice judiciare în domeniul protecţiei mediului, care acum candidează ca independent la funcția de primar al municipiului Buzău.

Neagu: Este necesară revizuirea unui act admimistrativ

 „Vreau să fac o precizare foarte importantă: Consiliul Judeţean Buzău nu a intervenit asupra stabilirii ariilor naturale sau a speciilor de plante sau animale protejate. Prin acest proiect de hotărâre, Consiliul Judeţean Buzău doar ia act de zonele protejate de interes naţional sau judeţean, stabilite şi aprobate prin Legea nr. 5/2000, OUG 57/2007 şi ale listei roşii IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, organizație internațională fondată în octombrie 1948 dedicată conservării resurselor naturale, n.r.). Este un proiect de hotărâre pentru revizuirea unei hotărâri a Consiliului Judeţean Buzău din anul 1995, ce avea la bază o legislaţie anterioară anului 1990. Prin urmare, este necesară revizuirea acestui act administrativ, prin trans-punerea legislaţiei naţionale în vigoare. Vreau să specific că acest proiect se află în dezbatere publică, nu a fost adoptat de Consiliul Judeţean Buzău şi fiecare cetăţean, ONG sau instituţie poate transmite opinii, propuneri, sugestii până la data de 27 noiembrie 2023″, transmitea, la aceeași dată, preşedintele Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu.

Ce spunea Protecția Mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Buzău transmitea că, potrivit OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, bunuri de patrimoniu natural cu regim de protecţie şi conservare dobândit până la intrarea în vigoare a ordonanţei sau prin acte cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale îşi păstrează acelaşi regim. „Pădurea Crângul Buzăului a fost declarată rezervaţie naturală prin Hotărârea CJ nr. 13/1995. Potrivit expunerii de motive a preşedintelui CJ Buzău, supunerea spre dezbatere şi aprobare a acestei hotărâri s-a fundamentat pe faptul că, în lipsa unei legi prin care să se instituie un regim de protecţie, un număr însemnat de rezervaţii naturale, monumente ale naturii şi specii rare de floră şi faună identificate în judeţul Buzău sunt supuse degradării. Ca urmare, scopul adoptării Hotărârii CJ nr. 13/1995 este acela de a asigura cadrul legal pentru protejarea şi conservarea bunurilor patrimoniului natural al judeţului, prin stabilirea unui regim de protecţie a zonelor naturale, monumentelor naturii şi speciilor de floră şi faună considerate de importanţă deosebită sau vulnerabile. Atât OUG nr. 236/2000, abrogată cât şi OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, în vigoare, au stabilit categoriile de arii naturale protejate, printre care şi cele de interes judeţean sau local declarate prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale şi, în ambele ordonanţe, la art. 13, s-a stipulat că: ariile naturale protejate de interes naţional, internaţional, respectiv comunitar precum şi celelalte bunuri de patrimoniu natural cu regim de protecţie şi conservare dobândit până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă sau prin acte cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, îşi păstrează acelaşi regim. În ceea ce priveşte proiectul de hotărâre de modificare/actualizare a HCJ nr. 13/1995, precizăm că potrivit OUG nr. 57/2007, responsabilităţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse în regim special de protecţie şi conservare prin hotărâri ale autorităţilor administraţiei publice locale, revin autorităţilor care au emis hotărârile. Precizăm, de asemenea, că OUG 57/2007 nu conţine o procedură pentru revizuirea actelor cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice judeţene sau locale ce conţine prevederi referitoare la modalitatea prin care se declară şi se instituie regimul ariilor naturale protejate de interes judeţean şi local”, au precizat, pentru „Agerpres”, reprezentanţii APM Buzău.

Articole similare