O nouă disciplină va fi introdusă în programa școlară, după ce Plenul Camerei Deputaților a aprobat de curând propunerea legislativă ce prevede unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și a Holocaustului. Astfel, ar urma ca o nouă disciplină să fie studiată de către elevii învățământului liceal și profesional, iar aceasta se va numi „Istoria Evreilor. Holocaustul”.
Scopul acesteia este acela de a cultiva noua generație cu informații legate de minoritatea evreiască. „Cultivarea memoriei, învățarea toleranței ca exercițiu de sinceritate și ca formă de asumare a propriei identități nu pot fi desăvârșite fără asumarea trecutului și fără învățarea cunoașterii și a recunoașterii. (…) În paralel cu toate măsurile legislative și instituționale care au fost adoptate anul trecut, un cadru educațional prin care tinerii să cunoască și să înțeleagă ceea ce s-a întâmplat în trecut, ca parte a formării lor ca cetățeni, are un rol cu totul special și fundamental. Educația și înțelegerea sunt cele mai bune arme pentru a cultiva democrația și libertatea, pentru a contracara intoleranța și extremismul”, a declarat inițiatorul propunerii legislative, deputatul Silviu Vexler, conform agerpres.ro.
Noua disciplină își propune să ofere o nouă perspectivă asupra comunității evreiești, de la origini și până în prezent, în ceea ce privește cultura și tradițiile comunităților evreiești din România. Mai mult decât atât, inițiatorul propunerii spune și că dorește să evidențieze contribuția acestei minorități la evoluția și modernizarea societății românești de-a lungul timpului. Propunerea a venit la pachet și cu instituirea și acordarea Premiului Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. „În același timp, proiectul are și o dimensiune morală suplimentară – instituirea și acordarea Premiului Constantin Caragea, un gest simbolic cu o puternică încărcătură morală. Premiul reprezintă o formă de recunoaștere directă, de încurajare și apreciere pentru acele persoane, instituții sau ONG-uri care desfășoară cu merite speciale o activitate esențială pentru întreaga societate din țara noastră. În acest mod, astăzi onorăm și memoria celui care a fost Constantin Caragea, diplomat român din perioada Holocaustului, recunoscut ca drept între popoare. Datorită acțiunilor sale, zeci de mii de evrei au fost salvați în cele mai negre clipe ale istoriei”, a mai declarat același deputat, conform sursei menționate.
Propunerea a fost adoptată cu 270 de voturi „pentru”, 8 „împotrivă”, 25 de „abțineri”, iar 3 deputați nu au votat, urmând ca aceasta să fie supusă aprobării Senatului.
Potrivit recensământului din 1930, în România trăiau 756.930 de evrei. În 1956, după ani de măsuri opresive ce au vizat direct această comunitate, numărul lor ajungea la doar 146.264 de persoane. Manifestările antisemite au continuat și în perioada comunistă, fapt ce a dus la emigrarea majorității evreilor români către statele apusene sau Israel. Din acest motiv, la recensământul din 2011, în țara noastră mai trăiau doar 3.127 de evrei.
Prima atestare a evreilor în Buzău datează din anul 1593, iar în 1812, în oraș se găseau 50 de familii. În 1892 numărul acestora ajunsese la 2.112, iar în 1930 evreii însumau 4,4 la sută din populația orașului. Persecuțiile antisemite aduse de cel de-Al Doilea Război Mondial au decimat această comunitate, iar la ultimul recensământ, efectuat în 2011, nu au fost înregistrate persoane care să își declare etnia evreiască.
