sâmbătă, 19 septembrie 2020

Numele Sf. Sava, descoperit gravat într-un monument unic în sud-estul Europei? „Nu este exclus ca el să fi locuit aici”

Pereții ei interiori poartă mărturiile celor care au trăit în zona Buzăului acum peste 5.000 de ani! Asta nu i-a împiedicat însă pe mai mulți turiști să mâzgălească pre­țioasele mărturii istorice, obligând autoritățile să închidă monumentul istoric în urmă cu 11 ani.

Pentru că Grota Fundu Peșterii („Grota Nucu-Bozioru”) este însă un monument unic al artei preistorice din spațiul țării noastre și din sud-estul Europei, reprezentanții Muzeului Județean Buzău au găsit o modalitate inedită de a prezenta pu­blicului această așezare ce ar putea fi una dintre cele mai importante obiective turistice ale Buzăului. Cu ocazia modernizării Muzeului de la Colți, o sală a fost destinată exclusiv Grotei Nucu-Bozioru, locul în care puțin știu că a fost des­coperit gravat, pe lângă alte semne prețioase, ceea ce ar putea fi numele Sfântului Sava Gotul.

Sala expozițională con­ține panouri uriașe ce re­prezintă, la o scară reală, pereții interiori ai locuinței rupestre, unde sunt redate arme, diverse simboluri preistorice, dar și inscripții și simboluri creștine. În viitor, re­prezentanții Muzeului Ju­dețean și-ar dori să realizeze o reconstituire 3D a grotei, care să poată fi vizionată cu ajutorul oche­larilor speciali de realitate virtuală.

„Aici avem pentru prima dată atestat grafic numele de SAVA”

„În interiorul grotei sunt inscripții simbolizând arme, atribuite Epocii Bronzului. Știm cu toți de martiriul lui Sava Gotul, cunoaștem cu toți momentul aprilie, sfârșit de secol IV. Aici (pe unul dintre pereții grotei, n.r.) avem pentru prima dată, la mulți ani după reprezentarea acestor arme, atestat grafic numele de SAVA scris în alfabetul chirilic. Nu știm în ce măsură acest Sava este Sf. Sava Gotul, însă informația este extrem de prețioasă, pentru că iată avem acest nume atestat secolele IV, în zona Buzăului. Martiriul Sf. Sava este înregistrat în documentul papal la sfârșit de secol IV, anul 373. Adică într-o perioadă relativ apropiată”, a declarat pentru OPINIA Daniel Costache, directorul Muzeului Județean.

„Nu este exclus ca Sf. Sava să fi locuit într-una din grotele de aici”

Cercetătorii se feresc să dea o explicație concretă a motivului care ar justifica prezența numelui Sf. Sava în locuința rupestră de la Bozioru. Sunt doar ipoteze. De altfel, toată această zonă a așezărilor rupestre era locuită în perioada paleocreștină, găsindu-se în toate grotele însemne chirilice și urmele unor instalații din lemn care le-ar fi servit pustnicilor ca podini, paturi sau scări.

„Despre locul martirizării lui Sava Gotul  se spune doar că ar fi fost în Râul Buzăului. Nu se cunosc date mai precise, sunt doar speculații… Nu apare nicăieri. Se știe că Râul Buzăului este zonă stâncoasă. Nu este exclus ca el să fi locuit într-una din grotele de aici, cum nu este exclus nici ca această scriere a numelui său să fie mai târzie, după martiriu. De asemenea, nu este exclus să avem de a face cu un alt Sava”, a mai declarat Daniel Costache.

„Asemenea monument nu mai există pe o rază de 1.000 – 1.500 de km în jurul nostru”

Mai multe detalii despre ce face din „Grota Nucu-Bozioru” un monument istoric unic în sud-estul Europei ne-a oferit cercetătorul Sebastian Matei, șeful secție Arheologie a Muzeului Județean Buzău.

„Am ales să prezentăm astfel Grota Nucu-Bozioru, folosindu-ne de panouri, din două motive. În primul rând pentru că această grotă, care este un monument unic în România prin forma lui de reprezentare, la ora actuală nu poate fi vizitată. Face parte din ansamblul locuințelor rupestre, compus din chilii, bisericuțe și asemenea grote. Această grotă este mai specială, pentru că conține re­prezentări de arme și alte simboluri din preistorie; este vorba de Epoca Bronzului. Am optat pentru această modalitate de expunere pentru că în 2009 grota a fost închisă  pentru public, deoarece a fost vandalizată. Publicul trebuia totuși ajutat să vizioneze acest monument unic. Am ales această formulă de expunere pentru ca publicul din țară și străinătate să poată vedea ce este acolo. Aș vrea să rețineți că un asemenea monument nu mai există pe o rază de 1.000 – 1.500 de km în jurul nostru. Este un monument extraordinar, care, din păcate, până acum câțiva ani nu a fost suficient promovat”, a declarat șeful secției Arheologie a Muzeului Județean Buzău.

Reprezentări de arme gravate în interiorul unei grote sunt unice în Romania și chiar sud-estul Europei. Gravuri asemănătoare au mai fost descoperite în Peninsula Iberică, Franța, Italia și Maroc. Nu numai gravurile de pe pereți, ci însăși regiunea din împrejurimi, arată că grota a fost, în epoca preistorică, în evul mediu și în epoca mo­dernă, un loc de spiritualitate, un loc încărcat de sacralitate.

 

„Presupunem că avem de-a face cu un spațiu al inițierii”

„Monumentul de la Nucu-Bozioru vine să confirme faptul că în Epoca Bronzului schimbarea de bunuri și idei a cunoscut o amploare foarte mare pe un spațiu imens. Cu siguranță, artizanii acestor gravuri sunt populațiile locale din zona Buzăului, denumiți generic, <purtători”> ai culturii Monteoru. În ceea ce privește semnificația gra­vurilor cu arme din grota de la Nucu presupunem că avem de-a face cu un loc sacru al elitelor războinice din Epoca Bronzului, un spațiu al inițierii legat de ritul de trecere practicat de către tinerii care trebuiau să devină războinici”, a mai declarat cercetătorul Sebastian Matei.

loading...
error: Content is protected !!