Misterul lipsei râmniceanului Gheorghiaș din investigația unui dosar care a prins mucegai la DNA

Așa cum arătam la începutul acestei săptă­mâni, dosare vechi din 2015-2016 sunt încă în lucru pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, fără ca procurorii să dea o soluție într-un sens sau altul, se arată într-o analiză a G4media.ro, bazată pe răspunsuri primite de la DNA. Este vorba, în primul rând, de dosarele deschise de secția din Ploiești pe baza informărilor de la Serviciul Român de Informații, în perioada 2015-2017, preluate apoi de DNA Central după scandalurile privind presupusele abuzuri de la structura prahoveană. Însă, sunt și alte dosare vechi aflate de la bun început pe rolul DNA Central.

Astfel, sunt încă în lucru dosarele lui Sebastian Ghiță și Victor Ponta, cazul Murfaltar cu prejudiciu de 132 de milioane de euro, dosarul Rompetrol 3, în care sunt investigate infracțiuni de corupție privind memorandumul de înțelegere semnat de Guvernul Ponta cu compania kazahă sau deja celebrul și vechiul dosar Teldrum privindu-l pe Liviu Dragnea. De menționat, în context, că actualul procuror general a României, Gabrie­la Scutea, a câștigat procedura de nominalizare cu un proiect de management care prevedea soluționarea dosarelor mai vechi de cinci ani. De asemenea, DNA a comunicat că dosarele fugarului Sebastian Ghiță sunt încă în lucru, deși au fost deschise în 2015, 2016 și 2017.

Printre dosarele res­pective se numără și cel al fostului lider PSD Liviu Dragnea, suspectat de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și deturnare de fonduri europene în dosarul Teldrum, cu un prejudiciu care se ridică la peste 6 ­mi­lioane de euro. Faptele ar fi fost comise în perioada în care Dragnea era preșe­dinte al Consiliului Județean Teleorman. Procurorii i-au pus sechestru lui Dragnea pe o treime din venituri, un teren de aproape 3.000 de metri, un apartament de 80 de metri pătrați, două mașini și mai multe sume de bani aflate în conturi.

Direcția Națională Anti­corupție a anunțat, oficial, în noiembrie 2017, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracțional, abuz în serviciu și infracțiuni pri­vind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea Tel Drum în pri­vința acordării de contracte, fapte care ar fi fost comise în perioada în care era președinte al Consiliului Județean Teleorman. „Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, președinte al Consiliului Județean Teleorman, a inițiat un grup infracțional organizat care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri. Grupul inițiat în anul 2001 are ca principal scop obți­ne­rea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publi­cității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, transmit procu­rorii DNA într-un comunicat de presă. În dosar este cercetat și Marian Fișcuci, descris de procurori drept persoană apropiată lui Liviu Dragnea și acționar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA la data faptelor, acesta fiind acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat.

Cum a crescut Tel Drum

Tel Drum a ajuns o adevărată companie națio­nală care a încheiat, în perioada  2011-2014, contracte cu statul de  zeci de ­mi­lioane de euro. Liviu Dragnea este cel care a creat Tel Drum, în 2002, pe vremea când conducea Consiliul Județean Teleorman. De la exclusi­vitate la contractele din Teleorman, odată cu plecarea lui Dragnea în Guvern, Tel Drum a ajuns să lucreze în aproape toată țara.

Dragnea a negat mereu orice legătură cu acționa­riatul Tel Drum, în ciuda faptului că toate drumurile firmei din Alexandria duc către el. Liviu Dragnea a creat Tel Drum în 2002, pe vremea când era preșe­dinte al Consiliul Județean Teleorman. Firma de drumuri a Consiliului Județean Teleorman a fost privatizată atunci la decizia lui Dragnea, fiind cumpărată de Marian Fișcuci, om de afaceri din Teleorman și coleg de liceu al lui Liviu Dragnea. Cei doi au absolvit împreună, în 1980, Colegiul Unirea din Turnu Măgurele. Fișcuci este cel care pune mâna, în acte, pe Tel Drum și, din societatea aproape intrată în faliment la data privatizării, aceasta devine în doar câțiva ani extrem de ­pro­fitabilă. Marian Fișcuci a plătit 8 miliarde de lei, în rate, pentru firmă, deși societatea era evaluată la 20 de miliarde. Imediat ce a vândut societatea, Consi­liul Județean Teleorman a făcut un împrumut de 10 miliarde de lei pentru reparații drumuri. Contractul a fost câștigat de Tel Drum, iar acesta a fost doar începutul exclusivității pe care Tel Drum o va avea la contractele pe bani pu­blici în Teleorman. În perioada 2003-2004, firma a câștigat toate proiectele SAPARD pe drumurile din Teleorman, în valoare de 4,95 ­mi­lioane euro.

Vreme de zece ani, Tel Drum a crescut cum nicio altă firmă din Teleorman nu a mai făcut-o. Dincolo de lucrările atribuite de Consiliul Județean Teleorman, firma a câștigat majoritatea lucrărilor de reparații la drumuri organizate de primăriile conduse de primari PSD, susținuți și sprijiniți de Liviu Dragnea, președinte al PSD Teleorman pe atunci. Într-un singur an, 2009, Tel Drum câștigă din bani publici, în județul condus de Liviu Dragnea, contracte de aproximativ 400 de ­mi­lioane de lei. De la lucrări de reparații pe drumurile județene, până la alimentări cu apă sau alte lucrări ­edi­litare, Tel Drum a deținut monopol în Teleorman, atât timp cât Liviu Dragnea a condus județul de pe fotoliul de președinte al Consiliului Județean Teleorman.

Tel Drum a atras atenția Comisiei Europene

Tot Tel Drum a câștigat și cele mai importante proiecte finanțate cu fonduri europene derulate în Teleorman, pe vremea când județul era condus de Liviu Dragnea. Două dintre ele au atras, în 2011, atenția Comisiei Europene care a cerut un audit în Teleorman și a acuzat faptul că licitațiile au fost trucate. Pentru neregulile depistate în Teleorman la licitațiile atribuite de Consiliul Jude­țean firmei Tel Drum, Comisia Europeană a aplicat instituției o corecție  de 2,5 milioane de lei. Tel Drum însă, aflată în ­mijlocul anchetei, a fost exonerată în 2013 de Consiliul Concurenței și investigația s-a clasat.

Acționariatul, o nebuloasă care duce tot la Dragnea

În anul 2011, când Tel Drum a ajuns în atenția Comisiei Europene, Dragnea nu a scăpat de scandal. Anchetele de la vremea ­res­pectivă au scos la iveală legătura dintre Liviu Dragnea și acționarii Tel Drum, unii foști colegi de liceu, alții foști colegi de facultate.

La data de 16 septembrie 2003, Marian Fișcuci deținea 96,28523% din părțile sociale, iar ceilalți acționari minoritari aveau câte 0,92869%. La data de 23 ianuarie 2006, în datele de la Registrul Comerțului, apar Marian Fișcuci – 9,33%, Liviu Lucian Dobrescu – 43,99%, iar râmni­ceanul Mugurel Sorin ­Gheor­ghiaș – 44%. Cei doi introduși în schemă sunt foști colegi de facultate ai lui Liviu Dragnea, după cum a recunoscut, într-un final, acesta. Dragnea și-a recunoscut foștii colegi, dar nu și legătura cu Tel Drum. ,,Șobo (Liviu Lucian Dobrescu, n.r.) și Melcul (Mugurel Gheor­ghiaș, n.r.) sunt foști colegi de facultate și de trupă. Asta s-a întâmplat acum 25 de ani. Nu înseamnă că acum știu despre orice fost coleg ce firmă are. Nu știu dacă ei sunt acționarii Tel Drum“, declara Dragnea în 2011.

Odată cu scandalul fondurilor europene, a ieșit la iveală faptul că Liviu Dobrescu și Mugurel Gheor­ghiaș, asociați ai Tel Drum, au fost colegi de grupă la Facultatea de Transporturi de la Politehnică între 1982 și 1987. Liviu Dragnea a urmat aceleași cursuri, dar în generația cu un an mai mare. Cei trei au fost colegi într-o formație rock, în studenție. După scandalul cu fonduri europene din 2011, acționariatul a trecut într-o nebuloasă și mai deasă: acțiuni la purtător.

Interesant este că cei doi foști colegi de facultate ai lui Liviu Dragnea, în special râmniceanul Mugu­rel Gheorghiaș – care a fost, conform unor investigații Rise Project, și paravan pentru achiziționarea, tot în folosul ex-președintelui Partidului Social Democrat, a unor proprietăți în Brazilia, care au deținut, la un moment dat, cel puțin pe hârtie, procente importante din Tel Drum, nu apar oficial încă în niciuna dintre investigațiile Direcției Națio­nale Anticorupție cu privire la firma teleormăneană.