Actualitate

Migrația românilor, în creștere. Câți buzoieni au plecat în străinătate

• Exodul creierelor înseamnă și bani pe care România nu îi va recupera vreodată

De aproape 30 de ani, mii de români preferă să părăsească țara în fiecare an. Aproximativ un sfert dintre ei au studii superioare, iar migrația medicilor a creat chiar mari dificultăți, generând o criză la nivel național. Comparativ cu anul 2008, numărul românilor care au cel puțin o facultate și aleg să plece din țară a crescut cu 144 la sută, conform datelor Eurostat.

Potrivit unui studiu, numărul românilor care sunt absolvenți de liceu sau de școală profesională și au ales să trăiască într-o altă țară din Uniunea Europeană a crescut de la 806.000 persoane în 2008 la 1.437.000 de persoane. Din același studiu reiese că, pentru fiecare migrant care este absolvent de universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari/persoană. Această sumă reprezintă costul a 16-20 de ani de școlarizare, bani care nu se mai întorc niciodată în societatea românească. Din păcate, guvernele nu acordă  importanță acestui subiect și, în general, este dezbătută problema deficitului forței de muncă, se mai arată în studiul citat.

În ultimii opt ani, numărul românilor care aleg să plece, definitiv sau temporar, din România este în creștere. Conform datelor publicate de hotnews.ro, în 2017 au plecat cei mai mulți români, respectiv 265.349, iar în anul 2019 au plecat 260.511.

Un raport al Băncii Mondiale confirmă faptul că un sfert dintre românii plecați în străinătate au studii superioare. Exodul de creiere (migrarea persoanelor cu calificări înalte – ingineri, medici, oameni de știință și alți profesioniști cu înaltă calificare) ar putea avea consecințe grave în dezvoltarea României, iar orașele mari precum București, Iași, Cluj -Napoca sau Timișoara deja resimt această lipsă de pe piața muncii.

În domeniul asistenței medicale deja se găsește foarte greu personal. În anul 2017, rata de neocupare a locurilor de muncă în sectorul sănătății a fost mai mult decât dublă față de media economiei naționale. Practic, unul din patru medici a hotărât să plece să lucreze în străinătate. De exemplu, între anii 2000 și 2013, numărul medicilor români care au părăsit țara a crescut cu 650 la sută, depășind 14.000. În consecință, multe zone rurale nu dispun de asistență medicală, agravând situația românilor mai săraci.

Cele mai recente statistici ale Organizației Națiunilor Unite arată că în 2019, în întreaga lume trăiau aproximativ 272 de milioane de migranți, ceea ce reprezintă aproximativ 3,5% din populația globală.

Din Buzău, în anul 2019, au plecat definitiv 361 de persoane, mai puține comparativ cu cele care au plecat temporar, respectiv 5.325. Într-un clasament la nivel național, județul Buzău ar fi situat la jumătate. Cele mai multe persoane care au părăsit țara în 2019 sunt din Municipiul București. 4.092 de persoane care locuiau în Capitală au ales să nu se mai întoarcă în România, în timp ce 19.593 au plecat doar temporar. Județele Harghita și Covana sunt județele care au pierdut cei mai puțini oameni în 2019, respectiv 105 și 120 de persoane.

Până în anul 2006, românii care plecau din țară aveau studii medii și alegeau să plece pentru o perioadă scurtă de timp, cât să strângă câțiva bani. Din anul 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, s-a schimbat profilul migran­ților, iar persoanele cu studii au început să plece, în 2008 fiind înregistrată cea mai mare rată a migrației externe, când 2% din întreaga populație a ales să pără­sească România. Conform celor relatate de hotnews.ro, migrația românească este în creștere.

Motivele pentru care România a ajuns să se confrunte cu exodul creierelor sunt lipsa de locuri de muncă, subdezvoltarea economică, salariile mici, subutilizarea specialiștilor, lipsa de finanțare a cercetării, discriminarea în muncă, lipsa tradițiilor științifice sau motive care țin de birocrație ori de dorința de recunoaștere profesională, relatează hotnews.ro.

Soluții pentru a opri această migrație ar exista. România trebuie să investească în educație și în învățământul superior, în special, prin creșterea finanțării acordate cercetării. Mai mult, România ar putea să adopte un program ca cel al germanilor pentru specialiștii din alte țări. Este vorba despre un sistem de permise de muncă pe care Germania l-a adoptat pentru a permite imigranților educați și familiilor acestora să rămână în țară timp de cinci ani, conform sursei menționate.

Articole similare

error: Continut protejat!!