Lunetiștii militari nu au doar misiunea de a apăsa pe trăgaci, așa cum o fac filmele uneori să pară, ci îndatoririle acestora sunt mult mai complexe decât atât. Într-adevăr, misiunea principală este de a menține un contact vizual apropiat cu inamicul și de a-l împușca din poziții ascunse sau distanțe care depășesc capacitățile lor de detectare, cu ajutorul unei pregătiri specializate și a unor puști și optică de înaltă precizie. Însă, lunetiștii furnizează și informații cruciale înapoi la unitățile sau bazele lor militare.
Pe lângă fotografiere și fotografiere pe distanțe lungi, lunetiștii militari sunt instruiți într-o varietate de tehnici, precum detectarea, urmărirea și metoda de estimare a gamei țintă, camuflajul, ambarcațiunile de câmp, infiltrarea, recunoașterea și observarea specială, supravegherea și achiziția țintă.
„Dacă ne uităm la contextul și la formele de război actuale, ne dăm seama că rolul lunetiștilor este foarte important în acțiunile militare. Rolul lor este să descopere și să neutralizeze ținte de valoare ridicată, deci nu trebuie confundat lunetistul cu pistolarul sau cu militarul infanterist. Lunetiștii au o misiune foarte clară și sunt folosiți în special pentru acțiuni în dispozitivul inamicului”, explică plutonierul-adjutant principal Neculai Hulub, pentru „Observatorul militar”, săptămânalul Ministerului Apărării Naționale.
Divizia 2 Infanterie Getica pregătește anual lunetiști, iar programul de instruire a militarilor pentru executarea misiunilor specifice lunetiștilor este un modul destinat militarilor din marile unități și unități din compunerea Diviziei 2 Infanterie Getica, ce sunt încadrați pe funcțiile de lunetiști sau au în dotare pușcă semiautomată cu lunetă (PSL) și au fost selecționați, pe baza criteriilor și standardelor stabilite, să se formeze ca lunetiști pentru executarea misiunilor specifice acestora.
Una dintre locațiile în care se pregătesc viitorii lunetiști este la Mărăcineni, acolo unde, de la jumătatea lunii martie până la începutul lunii aprilie, aceștia se instruiesc atât în sălile de clasă, cât și în poligon.
„Acest curs a luat naștere la inițiativa comandantului diviziei de la acel moment, generalul-maior Dragoș-Dumitru Iacob. Ne aflăm deja la cea de-a treia serie de pregătire, care include trei module. Primul modul este selecționarea și se organizează de către marile unități și unități în care sunt încadrați militarii, iar modulele doi și trei se execută în garnizoana Buzău cu instructori din teritoriu și, la seria aceasta, cu instructori pe care am reușit să îi brevetăm cu ajutorul Centrului de Pregătire Instruire Parașutiști și JTAC’’ (Joint Terminal Attack Controler, termenul pentru un membru calificat al serviciului care conduce acțiunea aeronavelor de luptă angajate în sprijin aerian apropiat și alte operațiuni aeriene ofensive dintr-o poziție avansată, n.r.), a declarat Neculai Hulub.
Cei care vor să devină lunetiști trebuie să îndeplinească o serie de condiții, precum performanțe individuale fizice foarte bune și, de asemenea, să obțină un anumit scor la evaluările psihologice referitoare la disciplină, echilibru și stabilitate emoțională. De asemenea, trebuie ca viitorii lunetiști să nu fi avut aprecieri negative în anii precedenți sau un istoric de instabilitate și aplecare către conflict, dar și o bună acuitate vizuală, evident, lucruri de așteptat în această meserie, motiv pentru care foarte puțini întrunesc toate condițiile.
„Este recomandat ca potențialul lunetist să aibă până în treizeci și cinci de ani, să fie apt medical, să nu aibă vicii, ca de exemplu, fumatul. Un lunetist care este nevoit să stea nemișcat zece sau douăsprezece ore ca să neutralizeze ținta, trebuie să aibă răbdare să nu fumeze, ceea ce pentru un fumător bănuiesc că este foarte dificil”, mai adaugă plutonierul-adjutant principal, pentru aceeași sursă.
