Lovitură în moalele capului pentru Concas și proprietarii din cartierul Orizont

Proprietarii din cartierul Orizont trebuie să se înarmeze cu răbdare până în momentul în care vor intra în posesia terenului de sub case; aceasta este esența deciziei pronunțate de Curtea de Apel Ploiești – decizie cu caracter definitiv și irevocabil, care a certificat faptul că terenurile respective nu se află în proprietatea municipiului Buzău. Pe cale de consecință, municipalitatea nu are cum să vândă respectivele terenuri către proprietarii de locuințe din cartierul Orizont, așa cum a cerut dezvoltatorul imobiliar Concas SA.

De altfel, aceasta a fost încă de la început poziția executivului Primăriei, chestiune care a declanșat un adevărat război împotriva primarului Constantin Toma și a secretarului Eduard Pistol, război care s-a lăsat inclusiv cu plângeri penale împotriva celor doi, atât pe speța respectivă, cât și pe alte chestiuni aparent fără legătură cu aceasta.

În acest moment, municipalitatea are ca soluție un singur demers: adoptarea unei hotărâri de Consiliu Local prin care executivul Primăriei să fie împuternicit să ceară Agenției Domeniilor Statului, proprietarul terenului, să accepte ca suprafețele respective să intre în domeniul privat al municipiului, pentru a putea fi vândute proprietarilor caselor. Și aici poate exista o mică problemă, respectiv ca ADS să vândă terenul nu la prețul stabilit de evaluatori, ci la cel al pieței, fapt care ar putea crește în mod semnificativ efortul financiar al proprietarilor caselor din Cartierul Orizont.

Pentru această situație, respectivii proprietari, trebuie să „mulțumească” nu doar dezvoltatorului imobiliar, Concas, ci și fostului primar Constantin Boșcodeală, autorul ingineriei care a permis construirea în condiții cel puțin ciudate a cartierului Orizont în actuala locație, în urma căreia a fost și pe punctul de a ajunge în pârnaie.

Puțină istorie

Întreaga controversă asupra proprietății terenului pe care a fost construit cartierul Orizont începe în urmă cu 20 de ani, când era emis Ordinul Prefectului care permitea un schimb de terenuri între municipiul Buzău și societatea comercială Seribuz SA. Numai că, în anexa ordinului respectiv, în locul terenului în cauză, situat într-o zonă fără potențialul economic al actualei locații a cartierului Orizont, apărea aceeași suprafață, doar că situată în altă parte a municipiului și aflată în proprietatea unei alte instituții, respectiv actuala Stațiune de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură.

Aceasta a fost esența „dosarului Orizont”, în care Boșcodeală a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție și a scăpat de a doua condamnare – care l-ar fi trimis direct în pușcărie, doar prin prescrierea faptei. Însă, după cum este binecunoscut, judecătorii au arătat clar, în respectiva decizie, că fapta de corupție a existat și au reparat parțial stricăciunile produse de Boșcodeală & Comp., anulând anexa respectivă și obligându-i pe cei trei inculpați din dosar să plătească daune semnificative Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură, care a fost nevoită să se lipsească de terenul respectiv.

Anularea anexei Ordinului Prefectului arăta, fără putere de tăgadă, faptul că municipiul Buzău nu este proprietarul terenului cu pricina, ci SCDL, prin Agenția Domeniilor Statului. Vânzarea acestui teren de către municipalitate i-ar fi trimis, automat, pe reprezentanții Primăriei direct în mâna organelor de cercetare penală. Nu la fel a văzut lucrurile proprietarul Concas, Ionel Gagu, care a pretins în numeroase rânduri ca terenul să fie vândut de Primărie – repetăm, în mod ilegal – proprietarilor de case din cartierul Orizont.

Ce au spus magistrații ploieșteni

Decizia pronunțată de magistrații care au judecat „dosarul Orizont”, dosar în care fostul primar Constantin Boșcodeală a fost trimis în judecată pentru fapte de corupție, a anulat procesul verbal prin care municipalitatea a intrat în posesia terenului pe care dezvoltatorul imobiliar a construit case pe care ulterior le-a vândut. Cu alte cuvinte, cartierul respectiv a fost construit în urma aprobării, de către Consiliul Local, a unei asocieri în participațiune în care municipiul Buzău a venit cu un teren care nu îi aparținea. Iar pentru a intra în posesia terenului de sub case, proprietarii acestora trebuie să îl cumpere fie de la proprietarul de drept, Agenția Domeniilor Statului, fie de la Primărie, dar numai după ce ADS va accepta ca terenul în cauză să fie inclus în domeniul privat al municipiului Buzău. Chestiune pe care dezvoltatorul imobiliar s-a făcut că nu o pricepe și a încercat să impună executivului Primăriei să comită o ilegalitate. Astfel că s-a ajuns în justiție, iar punctul de vedere al Primăriei a fost însușit atât de către instanța de fond (Tribunalul Buzău), cât și de cea de recurs (Curtea de Apel Ploiești), care a respins recursul formulat de Concas ca nefondat.

Printre argumentele strict tehnice ale chestiunii invocate de magistrații ploieșteni, aceștia arată, cu claritate, că „reiese incontestabil că intimatul-pârât Mun. Buzău nu are un titlu valabil de proprietate asupra terenurilor în suprafață totală de 33 ha, situate în tarlalele 31 și 32. O altă interpretare ar lipsi de fundament latura penală din dosarul nr. 2556/120/2014 (<dosarul Orizont>, n.r.)”. Mai mult, instanța îi servește dezvoltatorului imobiliar și soluția de a ieși din impas și de a-i putea face pe proprietarii de case să intre în posesia terenului de sub acestea: „de a solicita obligarea asociatului (municipiul Buzău, n.r.) la efectuarea demersurilor necesare trecerii terenului din domeniul public al statului (ADS, n.r.) în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, în caz contrar terenurile aferente locuințelor și anexelor gospodărești neputând fi vândute către beneficiari”.

Faptele pentru care cei trei inculpați din dosarul ­Ori­zont – fostul primar Constantin Boșco­deală, fosta șefă a Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Viorica Stana și fostul director al Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Nicolae Trandafir – au fost trimiși în judecată, datează din 2001. Procurorii anticorupție au susținut că cei trei au făcut posibilă trecerea unei suprafețe de 33 hectare teren arabil din domeniul public al statului în domeniul privat al municipiului Buzău, de la Stațiunea de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, și că, potrivit legii, suprafața nu putea face obiectul unei asemenea operațiuni.

Anchetatorii au încercat să arate că „s-a urmărit un alt scop decât reconstituirea efectivă a izlazului comunal al municipiului Buzău. Această punere în aplicare a reprezentat doar o modalitate menită să îmbrace într-un aspect de legalitate împrejurarea că Primăria Municipiului Buzău – reprezentată de inculpatul Boșcodeală Constantin Octavian – a obținut o suprafață de teren mult mai valoroasă din punct de vedere al amplasamentului, situată în imediata apro­piere a cartierelor orașului, pe care să poată fi construite obiective economice de către investitori (așa cum s-a și întâmplat în realitate) și nu într-o zonă de la intrarea în municipiu, lângă o cale ferată unde se aflau – de fapt – terenurile S.C. SERIBUZ SA ce ar fi trebuit predate și care prezentau un potențial economic scăzut”. Rechizitoriul mai făcea referire la un prejudiciu adus statului cu valoarea de 12.720.000 lei, reprezentând contrava­loarea terenului de 33 hectare.

În primăvara anului 2018, judecătorii Tribunalului Dâmbovița, prima instanță sesizată, au constatat că faptele de care erau acuzați cei trei s-au prescris, așa că au decis încetarea procesului penal. Chiar și așa, fostul edil al Buzăului și ceilalți doi inculpați au fost obligați să plătească prejudiciul în acest caz, peste 5 milioane și jumătate de lei, plus dobânzi. Sentința a fost atacată atât de cei trei inculpați, cât și de DNA, iar procesul s-a mutat la Curtea de Apel Ploiești. Potrivit sentinței Tribunalului Dâmbovița, rămasă definitivă în decembrie 2019 prin decizia Curții de Apel Ploiești, cei trei au fost obligați, pe latură civilă, să plătească un prejudiciu creat SCDL Buzău de peste 5 milioane lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului în suprafață de 33 ha, trecut din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău. Procedurile de recuperare a prejudiciului au ajuns în instanță la cinci luni de la pronunțarea sentinței definitive în dosarul instrumentat de Direcția Națională Anticorupție.