Astăzi începe Evaluarea Națională a absolvenților de gimnaziu cu proba la Limba Română. Primele șase exerciții ale acestei probe sunt foarte importante, pentru că pot oferi încredere candidaților că stăpânesc situația; acestea presupun identificarea unor informații din text, pe care elevii ar trebui să-l citească cu atenție pentru a nu avea vreun dubiu la răspunsuri. Aceste indicații vin de la profesorul buzoian Cătălin Zaman, care a realizat un set de recomandări pentru cititorii Edupedu.ro absolvenți de clasa a VIII-a, pe care îl redăm integral mai jos în articol.
Profesorul spune că „structura subiectelor este neschimbată de patru ani sau a suferit foarte puține modificări, așa că nu cred că elevii vor avea parte de surprize (…) Singurele necunoscute sunt textele la prima vedere cu care se vor confrunta”, consideră Zaman.
Cătălin Zaman este profesor și director la Școala Gimnazială „Învățător Nicolae Ispas” din Clondiru, județul Buzău. Profesor cu distincția Merito din anul 2021, Zaman a pregătit elevii astfel încât jumătate din elevii săi au obținut peste nota 9 și patru elevi au obținut nota 10 la Evaluarea Națională 2020. La Evaluarea Națională 2023, dintr-o clasă de 14 elevi, un elev a obținut 9,8, un altul 9,65, două note au fost între 9 și 9,50, iar restul, peste 7.
Ghidul profesorului Cătălin Zaman:
„Evaluarea Națională aduce an de an noi provocări și, deși sunt de 18 ani în sistem, găsesc mereu alte și alte lucruri care le pot fi de folos copiilor. Structura subiectelor este neschimbată de patu ani sau a suferit foarte puține modificări, așa că nu cred că elevii vor avea parte de surprize. Singurele necunoscute sunt textele la prima vedere cu care se vor confrunta.
Anul acesta aleg să încep cu gestionarea emoțiilor, o componentă deosebit de importantă, întrucât parcă tot mai mulți copii nu reușesc să depășească șocul acesta al emoțiilor care îi invadează mai ales la prima probă a examenului. Fac un apel și la părinți să nu pună presiune suplimentară pe elevi, mai ales zilele acestea. A fost un an lung și greu, au trecut deja peste o simulare, sunt sigur că s-au pregătit și au lucrat și sunt foarte sigur că profesorii lor le-au oferit toate informațiile de care au nevoie. Și elevilor le transmit fix ce le spun și copiilor mei: în cazul în care au senzația că au uitat sau se blochează, să pună capul pe bancă, să închidă ochii și să respire adânc două minute, apoi să-și reia activitatea. Sunt sigur că vor reuși.
În ceea ce privește abordarea subiectelor, sunt foarte importante primele șase exerciții. Ele sunt de încredere și le pot oferi certitudinea elevilor că stăpânesc situația. La primele cinci dintre ele, vor avea de folosit informații din texte. Să citească foarte bine textele, chiar de mai multe ori, și să se întoarcă asupra lor ori de câte ori se simt nesiguri! Exercițiul 6 le va cere, probabil, fie să precizeze niște trăsături ale unui personaj, însoțite de mijloace de caracterizare și argumentate prin de secvențe din text, fie să extragă figuri de stil sau să precizeze elemente de versificație dintr-o poezie la prima vedere.
Următoarele trei exerciții aduc ceva mai multă emoție elevilor. Exercițiile 7, 8, 9 de la subiectul A vor fi provocarea cea mare a examenului. Aici răspunsul depinde, într-o mare măsură, de cât de mult a citit elevul. Fie că vorbim de operele de la clasă sau de cele din bibliografia suplimentară, ele pot constitui baza de lectură care să îl ajute pe elev să depășească aceste exerciții. Dacă exercițiul 7 presupune mai mult analiza textelor la prima vedere, elevul fiind nevoit să identifice o temă/un element comun între cele două texte oferite ca suport, exercițiul 8 va urmări abilitățile de argumentare pe care elevii să le coreleze cu informațiile oferite de texte.
La următorul exercițiu, elevul va asocia textul literar dat cu un altul, identificând o valoare morală/culturală comună. Un profesor desăvârșit a reușit, însă, de-a lungul gimnaziului, să ofere o listă de lecturi care să acopere teme general-valabile: iubirea, natura, călătoria, copilăria, joaca, istoria, patriotismul etc. Aici o atenție deosebită aș recomanda-o și la redactarea răspunsurilor: să fie coerente, dispuse în paragrafe conform ideilor exprimate, fără greșeli de ortografie și punctuație. Și să fie foarte atenți la modul în care identifică și formulează valoarea comună a textelor.
Subiectul B va începe cu patru itemi de tip grilă, care vor acoperi noțiuni de fonetică și vocabular. Astfel că o recapitulare a grupurilor de sunete, a despărțirii în silabe, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului sau a categoriilor semantice ar fi utilă.
Exercițiul 5 conține exerciții de morfologie. Elevii vor avea de identificat anumite părți de vorbire (pronume diferite, adjective diferite, substantive în cazuri diferite sau chiar verbe la moduri/timpuri diferite). Recomandarea ar fi ca ei să citească fragmentul cu atenție și să nu extragă prima parte de vorbire care le iese în cale, ci pe aceea de care sunt siguri! Aici pot apărea cerințe de genul: <Identifică trei substantive aflate în cazuri diferite> sau <Extrage trei verbe aflate la moduri/timpuri diferite> ori <Identifică trei pronume diferite precizând felul acestora>. Pe lângă aceste părți de vorbire mai pot apărea și adjectivele (o clasificare a lor ar fi indicată sau gradele de comparație) sau adverbele.
Exercițiile 6 și 7 vor utiliza cunoștințele de sintaxă, primul de sintaxa propoziției, cel de-al doilea – de sintaxă a frazei. Aici, elevul ar trebui să exerseze alcătuirea de enunțuri diverse (imperativ, asertiv, interogativ, exclamativ) în care diferite cuvinte să îndeplinească o anumită funcție sintactică. Desigur, sunt câteva funcții sintactice, cel mai indicat pentru recapitulare fiind să decline substantive/pronume. La exercițiul 7, vor avea fie de identificat propoziții dintr-o frază dată, fie de construit un anumit raport sintactic, fie de precizat acesta. Și aici se poate exersa destul de simplu, prin fraze formate din 3 propoziții sau prin exerciții aplicate în care se oferă un enunț, elevul fiind nevoit să completeze cu un altul pentru a obține raportul sintactic cerut.
Exercițiul 8 vine cu cerințe interesante, acelea de a corecta anumite greșeli sau de a preciza forma corectă a cuvintelor. Este un exercițiu foarte bine ales, care îi provoacă pe elevi.
Subiectul al II-lea urmărește creativitatea elevilor, și aici cerințele putând fi diverse, de la o compunere de caracterizare a personajului din textul dat , până la scrisoare, e-mail sau pagină de jurnal, în care elevii să integreze diferite tipare narative (descriptiv, dialogat, pe lângă cel narativ). De asemenea, subiectul care le dă fiori, cel în care au de prezentat mesajul unui text la prima vedere, ar trebui recapitulat.
Aici recomandarea ar fi să-și organizeze ideile bine, în funcție de cele trei componente esențiale (introducere, cuprins și încheiere) și să-și dispună paragrafele corespunzător, armonios, astfel încât aspectul lucrării să fie ireproșabil. În plus, să utilizeze ciorna atunci când sunt nesiguri, până vor da o formă finală compunerii!
Închei prin a vă reaminti de lecțiile online gratuite oferite copiilor de clasa a VIII-a, din care au mai rămas două astfel de întâlniri, duminică seara și luni la prânz, ori de posibilitatea de a-mi scrie pe adresa [email protected] pentru orice informație consideră ei că ar avea nevoie. Pot pune la dispoziția lor fișe de recapitulare care să acopere toate subiectele!. Le doresc tuturor elevilor mult succes, să aibă încredere în ei și în cunoștințele lor!”, mai transmite profesorul.
Calendarul Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a 2024 este următorul:
- 25 iunie 2024 – Proba scrisă la Limba română
- 27 iunie 2024 – Proba scrisă la Matematică
- 28 iunie 2024 – Proba scrisă la Limba maternă
- 3 iulie 2024 – Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 14.00)
- 3 iulie (orele 16–19) și 4 iulie 2024 (ora 8.00–ora 12.00) – Depunerea contestațiilor
- 4–9 iulie 2024 – Soluționarea contestațiilor
- 9 iulie 2024 – Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor
