OpiniiSoroca

INTERZIS copiilor, PERMIS politicienilor

Nu o să uit niciodată cum prima mea învățătoare, Lucheria Arnăut, ne spunea nouă, picilor veniți în clasa I, că dacă vom fi ascultători și vom învăța bine viitorul o să fie frumos — nu o să mai trebuiască să mergem la prășit cu sapa, nu o să mai mulgem vacile cu mâna, o să apăsăm doar pe niște butoane și toate problemele o să fie rezolvate, iar cei mai buni și cei mai stăruitori… o să zboare în cosmos! Și eu, și colegii mei am însușit bine acea lecție de viață și fiecare în felul său a făcut tot ce ne-a stat în puteri ca să apropiem ziua (zilele) fericită(e) când gândurile și speranțele frumoase o să se materializeze, dar viața bate visele, oricât de frumoase și de înălțătoare ar fi acestea. De altfel, fără pic de nostalgie după vremurile trecute vreau să constat un lucru: multe din cele promise de învățătoarea noastră au devenit realitate, multe însă au rămas la capitolul „așteptări”, și când zic aceasta nu am în vedere doar zburatul în cosmos.

Nu știu ce promit învățătorii în timpurile noastre, dar știu că peste vreo câteva săptămâni, pentru zeci, sute și mii de fetițe și băieței prima lecție (de viață, de introducere în lumea cunoștințelor, de patriotism, de trecere la o nouă etapă a vieții — numiți-o cum doriți) ar putea să nu mai aibă loc sau să se desfășoare în condiții mai speciale. Spurcăciunea de virus continuă să facă ravagii și continuă să lovească acolo unde doare mai tare — în viitorul copiilor și nepoților noștri. Or, autoritățile ne promit pentru și după 1 septembrie tocmai șapte scenarii de desfășurare a evenimentului festiv și a procesului instructiv-educativ și niciunul din aceste scenarii nu prevede o inaugurare clasică a anului de învățământ — cu părinți, bunici, muzică, flori, poezii, cântece, fiori și lacrimi de bucurie. Parcă desprins din filmele de groază, scenariul din 1 septembrie 2020 deja nu mai lasă loc pentru optimism, fiindcă fiecare din cele șapte include noțiuni improprii procesului de studii și educație, gen „învățare combinată”, „regim online”, „învățare de tip hibrid” (!!!) sau „învățare alternantă, învățare la distanță, învățare mixtă”.  Doamne ferește dacă măcar unul din scenarii se va materializa! Și, culmea culmelor!, autoritățile, prin gura ministrului Igor Șarov, ne bat capul și ne rod urechile cu expresii pompoase și departe de adevăr și de ceea ce ne-am dori să fie — cică, din 1 septembrie școala va fi responsabilă, flexibilă, deschisă și consolidată!!! La naiba, domnilor și doamnelor, cu astfel de consolidare și deschidere când picii vor fi obligați să poarte măști, să păstreze distanța fizică și să intre în istorie cu pecetea „copii ai pandemiei”. La naiba cu recreațiile mai mari și cu alternanțele de tipul „o zi la școală, o zi acasă”, „o săptămână copilul vine la școală, o săptămână copilul studiază online”! La naiba cu vacanțele forțate și cu copii lăsați în voia sorții! La naiba cu politica drobului de sare și cu teoriile conspiraționiste! Păi, noi facem carte sau ne jucăm de-a țara în bumbi? Sau cineva chiar crede că toți părinții pot fi scoși din circuitul obișnuit și reprofilați în învățători, că tata (tractorist, de exemplu) și mama (bucătăreasă, să zicem) pot lua locul primei învățătoare, care la propriu pune copilului pixul în mână (îmbrăcată, de altfel, cu mănuși)?

Apropo, dar de unde știu diriguitorii învățământului că până la 1 septembrie situația nu va reveni (aproape) la normalitate și că virusul nu va bate în retragere? De ce,  la cele șapte scenarii pesimiste nu s-a scris și unul optimist, ca să mai aprindem oamenilor luminița din capătul tunelului? Cui îi este convenabilă această abordare apocaliptică?  Ori poate cunosc ei ceva ce noi nu știm — să zicem, creșterea galopantă a cazurilor de infectare va continua atâta timp cât aceasta îi trebuie cuiva și se va opri tocmai atunci când cineva va dori acest lucru? De unde atâta pesimism, dacă medicii spun că picii sunt cel mai puțin afectați de virus? În această ordine de idei, n-ar strica ca Șarov și K să ia exemplu de la politicienii care, în pofida tuturor virușilor, se pregătesc de alegerile prezidențiale și nici în cele mai negre vise nu le dă în cap să renunțe la planurile lor mărețe. Ați auzit cineva dintre Dvs. ca vreun politician să se frăsuiască și să bată alarma că virusul ar putea influența cumva procesul electoral? Cunoaște cineva vreun scenariu pesimist când vine vorba de alegeri? Există vreun politician care nu se vede călare pe cal alb după 1(14) noiembrie? Ba dimpotrivă, toți „își ascut cuțitele” și se pregătesc de luptă. Chiar dacă specialiștii afirmă în gura mare că în toamnă (exact prin octombrie-noiembrie, în plină campanie electorală) se așteaptă al doilea val de pandemie, politicienii merg ca tancurile înainte și nici vânt rece nu îi bate.

În fine, nu cred că în zilele noastre vreun învățător se va încumeta să le promită elevilor săi că anume cumințenia și cumsecădenia îi va putea propulsa în cosmos sau pe alte planete. Maximum ce vor fi în stare să promită primele învățătoare elevilor săi astăzi ar putea fi… permisiunea de nu purta mască și mănuși și de a se apropia de colegi la mai puțin de un metru și jumătate…

 

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker