vineri, 16 aprilie 2021

Inspectorii de muncă buzoieni au decis: controale repetate la angajatorii prinși cu muncitori „la negru”

Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău a intensificat anul trecut activitatea de control, în special pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate. Pentru diminuarea acestui fenomen a fost elaborată o procedură privind repetarea actului de control la angajatorii la care au fost depistate cazuri grave de muncă nedeclarată.

În urma unor astfel de controale repetate, inspectorii de muncă au ajuns și la unele concluzii. Ei au constatat că principalele categorii de persoane depistate că lucrează fără forme legale de angajare sunt: persoane cu nivel de educație scăzut; persoane fără calificare profesională sau care au calificare redusă; șomerii sau beneficiari ai venitului minim garantat care nu doresc să-și piardă beneficiile și ajutoarele sociale; tinerii care, de cele mai multe ori, nu au experiența necesară și care nu conștientizează importanța contribuției la fondurile de asigurări sociale; persoanele lipsite de venituri sau cu venituri reduse; persoanele care doresc să-și suplimenteze veniturile, prin practicarea ,,muncii la gri”, care poate fi definită ca acea formă de prestare a activității în care salariatul încasează o parte a drepturilor salariale fără ca asupra acestora să se manifeste politica fiscală a statului și pensionarii.

Inspectorii de muncă au explicat persoanelor surprinse la muncă fără să fi avut contracte semnate cu angajatorul că muncind în afara cadrului legal angajatul suportă singur toate riscurile și consecințele negative ale acestei opțiuni pe piața muncii. Chiar și angajatorii au de pierdut din aceste practici prin care încearcă să fenteze statul și să plătească mai puțin la buget, bugetul de stat fiind păgubit prin sustragerea de la plata impozitelor și a contribuțiilor sociale.  Folosind munca la negru, angajatorul este lipsit de posibilitatea legală de a responsabiliza pe lucrător pentru eventualele pagube produse de acesta.

Cu toate acestea, inspectorii de muncă buzoieni recunosc faptul că munca la negru a devenit un fenomen. Într-un raport înaintat Prefecturii, aceștia atenționează că „munca nedeclarată a devenit, prin consecințele sale sociale și economice, un fenomen extrem de nociv pentru economia românească. Expresiile uzitate pentru munca nedeclarată sunt munca <la negru> sau <munca la gri> și reprezintă o activitate profitabilă desfășurată în afara cadrului legal reglementat. Munca nedeclarată nu este evidențiată scriptic, fiscalizată, protejată, asigurată sau asistată social, lucrătorul fiind la discreția celui în folosul căruia prestează munca. Munca la negru implică de cele mai multe ori  consimțământul angajatorului, cât și al angajatului, respectiv complicitatea celor două părți ale raportului de muncă”.

Potrivit Codului Muncii, munca nedeclarată îmbracă următoarele forme: primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în forma scrisă, în ziua anterioară începerii activității; primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat.

În cadrul fiecărei acțiuni de control inspectorii de muncă au informat angajatorii cu privire la obligațiile ce le revin în domeniul relațiilor de muncă și, în special, cu privire la consecințele sociale ale practicării muncii nedeclarate. De asemenea, le-au oferit informațiile necesare privind desfășurarea normală a raportului de muncă și apărarea intereselor salariatului, în domeniul rela­țiilor de muncă.

„Pentru realizarea obiec­­tivelor stabilite, Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău, în domeniul relațiilor de muncă, în anul 2020 a desfășurat acțiuni de control tip campanie, tematice și de fond, cu caracter preventiv, la toate categoriile de angajatori. În acțiunile de control, indiferent de tipul controlului, s-au verificat: îndeplinirea cerințelor legale privind încadrarea în muncă; legalitatea clauzelor stipulate în contractele individuale de muncă, respectiv executarea acestora; modul de executare a contractelor individuale de muncă, timpul de muncă și de odihnă, precum și drepturile salariale acordate”, se mai arată în raportul prezentat responsabililor de la Casa Albă.

1 COMENTARIU

  1. Nu se rezolvă nimic dacă nu se schimbă paradigma. Nu numai angajatorul trebuie sancționat ci și cel ce acceptă să muncească fără forme legale. Ciorănia o fac împreună, sunt parteneri. Împreună trebuie să plătească.
    Asta doar dacă chiar se dorește diminuarea muncii la negru! Firmele străine nu se complică cu astfel de ciorănii, optimizează fiscalitatea în alte zone, nu în cea legată de salarii. Firmele autohtone sunt cele ce optează pentru această formă de eludare a fiscalității mai cu seamă cele care se află în zona de supraviețuire. Pentru ele, plata tuturor contribuțiilor conform legilor înseamnă faliment. Întrebarea este: își permite bugetul de stat dispariția bruscă a grosului firmulițelor românești care de bine de rău contribuie cu ceva la bugetul consolidat?
    În Japonia, simplul fapt că angajatorul ți-a adus la cunoștință că ești concediat este suficient. Nu există contract de muncă, nu există preaviz, nu există REVISAL dar există altceva, angajatorul și angajatul știu că nu pot exista unul fără celălalt. Românul angajator crede că poate schimba românul angajat ca pe șosete.
    Diminuarea muncii la negru ar avea ca și consecință diminuarea rolului ITM și restrângerea activității. Credeți că nu se pune problema și din această perspectivă!

Comments are closed.

loading...