Pentru anul de marketing 2022-2023, România va produce sfeclă de zahăr pe o suprafață redusă cu 14 la sută față de anul anterior, având numai 18.000 de hectare. În ciuda randamentelor bune care se așteaptă, producția va fi mai mică, pentru că România a rămas cu numai două fabrici de zahăr deținute de Agrana, după ce Tereos a anunțat că închide fabrica de la Luduș, la începutul acestui an.
Astfel, în România suprafața estimată a scăzut cu 3.000 de hectare, de la 21.000 în anul comercial 2021/2022 la 18.000 anul acesta. Este cea mai mică suprafață cultivată cu sfeclă de zahăr din 2009 încoace, conform datelor Ministerului Agriculturii care a raportat pentru 2019 o suprafață de 22,4 mii de hectare.
În afară de prețul mic al sfeclei, care îi descurajează pe fermieri, declinul din România se explică și prin faptul că, de la începutul anului, pe plan local a rămas o singură unitate de procesare a sfeclei de zahăr, respectiv unitatea Agrana. Aceasta după ce compania franceză Tereos a decis să închidă unitatea de la Luduș. Oficialii ministerului Agriculturii și conducerea producătorului francez din industria zahărului se vor întâlni în zilele următoare pentru discuții despre viitorul fabricii de zahăr de la Luduș, pe care Ministerul Agriculturii vrea să o salveze. „La nivelul Guvernului, facem eforturi să menținem activitatea și salariații de la Luduș. Avem fermieri care aveau contracte (cu Tereos, n.red) și care s-au dotat cu echipamente specifice acestei culturi, iar statul român a investit sume importante din fonduri UE și naționale pentru a sprijini acești fermieri. Din păcate, prin eliminarea cotelor, au apărut disproporționalități între fermierii europeni și cei din țara noastră. Este însă foarte important să producem zahăr în România”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, săptămâna trecută.
La fabrica de zahăr Luduș lucrează aproximativ 150 de persoane care vor intra din data de 15 mai în perioada de preaviz. Odată cu închiderea fabricii Luduș, România rămâne cu un singur procesator de sfeclă de zahăr, respectiv Agrana. Compania are două unități de producție, la Roman, unde procesează zahăr din sfeclă de zahăr și zahăr brut, și la Buzău, unde se face zahăr brut din trestie.
Potrivit Ministerului Agriculturii, fabrica francezilor de la Tereos de la Luduș avea o capacitate de procesare de 4.000 de tone de sfeclă de zahăr pe zi, ceea ce înseamnă o capacitate totală de procesare de 440.000 de tone pe campanie. În schimb, concurentul Agrana are la fabrica de la Roman o capacitate totală de procesare de 5.500 de tone de sfeclă pe zi, ceea ce înseamnă o capacitate totală de procesare de 550.000 de tone de sfeclă pe campanie.
Fabrica din Buzău a fost proiectată atât pentru producția de zahăr din sfeclă de zahăr cât și pentru cea a zahărului brut din trestie de zahăr. Din 1998 a fost modificată din punct de vedere tehnologic pentru a procesa doar zahăr brut. Capacitatea de procesare a fabricii este de 1.000 de tone zahăr brut pe zi. Ultima achiziție pe care Agrana a făcut-o în fabrica din Buzău a fost un sistem automat de ambalare pungi, obținându-se, astfel, o cantitate ireproșabilă a ambalajelor, realizându-se performanța ca doar doi operatori să poată ambala 60 de tone în 12 ore, iar productivitatea a crescut cu 24 de tone/schimb. Dar aceasta nu este singura investiție din fabrica buzoiană. A fost construit un depozit pentru produse finite, cu o capacitate de aproximativ 10.000 de locuri pentru paleţi, cinci rampe de încărcare pentru camioane și o rampă pentru tren. Am investit și în staţii de descărcare pentru camioane și trenuri, pentru a putea recepţiona mai mult de 600 tone/ zi de zahăr cristal vrac.
Creșterea capacităţii depozitului din Buzău și a numărului de rampe de încărcare pentru camioane a dus la reducerea semnificativă a timpilor de așteptare pentru descărcarea camioanelor, mai ales în perioadele de vârf de sezon. Zahărul brut este transportat de la Constanţa la Buzău exclusiv pe cale feroviară.
