Ipoteza, deloc de neglijat, a listelor comune PSD-PNL la alegerile de anul viitor, face cât se poate de interesantă din punct de vedere electoral organizația județeană liberală. Într-un județ controlat, practic, de social-democrați, care îl vor avea deschizător de listă la parlamentarele de iarna viitoare pe liderul Partidului Social Democrat, premierul Marcel Ciolacu, ponderea de 60/40 la sută PSD/PNL pe liste ar fi o gură de oxigen pentru liberali, care, conform unor sondaje interne, s-ar zbate undeva în jurul a 9 la sută.
Astfel că organizația județeană a Partidului Național Liberal ar putea deveni, în perioada următoare, o țintă a diverșilor politicieni de respirație locală aflați în căutarea unor bărci care să îi conducă spre demnități locale sau naționale. Spunem acest lucru întrucât Partidul Social Democrat pare o opțiune închisă la Buzău, eventualul „pol de dreapta” Uniunea Salvați România – Partidul Mișcarea Populară – Forța Dreptei dă semne că ar fi o mână moartă chiar în condițiile formării sale ca structură bine definită la Buzău, iar partidele extremiste – Alianța pentru Unirea Românilor sau Partidul SOS România al senatorului Diana Șoșoacă -, chiar dacă se află pe un trend ascendent, nu pot asigura accesul la plăcinta guvernării, locale sau naționale.
Un prim pas s-a făcut, culmea!, chiar cu sprijinul conducerii PNL Buzău. Este vorba despre primirea în partid a consilierului județean Constantin Popa, ales în anul 2020 pe listele PMP. Constantin Popa are 61 de ani şi a fost ales, în primăvara anului 2012, consilier municipal pe listele Partidului Poporului – Dan Diaconescu (PPDD), iar în toamna aceluiași an a devenit senator al aceleiași formațiuni politice. Partidul înfiinţat de Dan Diaconescu a fost înghiţit de Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR), iar ulterior UNPR a fuzionat cu Partidul Mișcarea Populară (PMP). În anul 2020, Constantin Popa a candidat pe listele PMP şi a fost ales consilier judeţean.
El spune că a răspuns invitaţiei liderului PNL Buzău, Gabriel Avrămescu, şi a ales să semneze adeziunea la PNL Buzău chiar cu riscul ca formaţiunea politică pe listele căreia a candidat să îi retragă sprijinul politic şi să îşi piardă mandatul de consilier judeţean. „Nu am plecat niciodată din nicio formaţiune politică din care am făcut parte. Am fost consilier municipal, apoi senator în Parlamentul României şi acum consilier judeţean. Am candidat şi am fost ales pe liste PP-DD, formaţiune înghiţită ulterior de UNPR, şi mai apoi de PMP. Am primit o invitaţie din partea domnului deputat Avrămescu care m-a onorat, şi am decis să fac acest pas din cauza incertitudinilor din PMP (toate congresele organizate în ultimii ani au fost contestate în instanţă de fostul lider Cristian Diaconescu, care, astfel, a blocat atât statuarea a alegerilor interne și, implicit, legitimizarea celor care pot lua decizii legate de fuziuni ori alianțe electorale, n.r.) care trenează de prea multă vreme”, a declarat consilierul judeţean Constantin Popa pentru News.ro.
Popas în partidul antieuropeanului Bogdan Diaconu
Într-adevăr, dacă ar fi să dăm crezare consilierului județean Constantin Popa, acesta nu ar fi ceea ce se numește un migrator politic, atât timp cât, până acum, prezența sa în partidele sus-menționate s-a datorat unor fuzuni prin absorbție. El însă a trecut sub tăcere un episod consumat în luna august 2016, care, totuși, îl promovează în categoria migratorilor politici.
Astfel, acesta anunța că s-a înscris în Partidul România Unită (PRU), deoarece nu poate fi „discipolul lui Băsescu”. Primul care a făcut anunțul migrării lui Constantin Popa a fost președintele PRU, Bogdan Diaconu, pe pagina sa de Facebook: „Bine ai venit, Constantin! De astăzi Partidul Romania Unită mai are un parlamentar. Senatorul (Buzău) Constantin Popa a ales să iasă din PMP și s-a înscris în PRU. De astăzi suntem mai puternici, iar mâine vom fi și mai puternici!”, a scris pe rețeaua de socializare Diaconu.
Ulterior, Constantin Popa a scris, tot pe Facebook, că a ales să meargă la PRU întrucât nu poate fi „discipolul lui Băsescu”: „M-am înscris în Partidul România Unită! Celor care se vor grăbi să mă facă traseist le aduc aminte că eu nu am plecat niciodată din UNPR. Când UNPR a dispărut, fiind înghițit de PMP, am ales să-mi văd de drumul meu. Nu pot fi discipolul lui Băsescu! Categoric nu! Am ales Partidul România Unită, pentru filonul său naționalist, care îmi permite să mă exprim așa cum am făcut-o și până acum în activitatea parlamentară. Toate legile pe care le-am promovat au purtat o amprentă naționalistă. Asta vreau să fac și-n continuare, și-i invit pe cei care vor să vină alături de mine!”, a precizat Constantin Popa. Inițial, acesta declara că fuziunea dintre UNPR și PMP este „soluția pentru că UNPR să meargă mai departe”.
Apropiat de traseiștii de profesie
Pe lângă acest episod, nu este de trecut cu vederea nici apropierea lui Constantin Popa de persoane de încredere din anturajul de traseiști din jurul fostului deputat Adrian Mocanu. De altfel, numele lui Constantin Popa a apărut, în luna octombrie 2022, într-un scandal consumat la nivelul organizației județene a Alianței pentru Unirea Românilor, privind o tentativă a lui Mocanu de a prelua, prin intermediari, acest partid.
Astfel, la jumătatea lunii octombrie a anului trecut, conducerea centrală AUR a numit la Buzău un Birou de Conducere Județean condus de Cătălin Vișan, fin al fostului senator și președinte al Consiliului Județean, Victor Mocanu, tatăl ex-deputatului Adrian Mocanu. Din această structură de conducere au mai făcut parte și alți apropiați ai familei Mocanu, precum vicepreședintele Maria Ionescu, fost consilier local municipal PMP, Gheorghe Vasile, de asemenea vicepreședinte și fost consilier municipal PMP, dar și secretarul general Ștefan Jercan, fost manager general al Trans Bus. Pe funcția de secretar executiv apărea Constantin Popa, însă, consilierul județean a negat că ar fi vorba despre el, susținând că ne-am afla în fața unei coincidențe de nume.
Bineînțeles, pasul făcut de Constantin Popa nu este decât un indiciu că, în perspectiva mutării electorale pentru alegerile de anul viitor, respectiv deloc improbabila alianță cu Partidul Social Democrat, migratorii politici ar putea lua cu asalt organizația liberală. O misiune dificilă totuși, dat fiind că, într-o asemenea alianță, aceștia ar trebui să renunțe complet la atacurile directe asupra social-democraților buzoieni, chestiune care nu prea corespunde portretului-robot al traseiștilor de profesie din politica buzoiană. Istoria recentă a dovedit că aceștia s-au bazat strict pe atacurile la persoană, calitate care îi recomandă mai mult pentru partidele extremiste sau către Uniunea Salvați România, ultima formațiune politică aflată în mare suferință de resurse umane, pentru că vârfurile de lance au plecat… în PNL!
