În memoriam Gheorghe Istrate/ …într-o zi de 11 mai s-a născut, la Limpeziș, un poet…
a citit aseară, blândul, la Cenaclu,
un Gheorghe Istrate, cel din viitor,
cu rime pioase, prinse-n habitaclu,
firesc răsfățate prin adâncul lor…
febra preacurată le-a trecut de vamă,
chiar și unicornul lângă el a stat;
doar iubirii însăși el dăduse seamă,
cât cu plugul vorbei, vezi, ne-a colindat…
ne-a adus sub gene cerul-orizont,
taina sfiiciunii din fântâni lunare;
cu creionul simplu, generos și bont,
a-ncrustat doar perle-n aspre calendare,
cele ferecate în magii de prunci
și cu îngeri palizi, din sacre verbine,
teama alungând-o în bătrâne lunci,
spre izvorul vieții ce din ceruri vine…
el pe fruntea noastră a sădit doar verbe
și silabe tandre ce-n zori se plivesc,
când Ființa însăși prin milenii fierbe
frunze-sentimente din cristal ceresc…
pentru el Cuvântul fost-a numai sferă,
în furtuna nopții, un pahar cu vin;
chiar și clipa morții, tandru-adulteră,
l-a-ncuiat în unic și sever destin…
Nicolae CABEL