Gazul de la Caragele și din Marea Neagră ne poate lipsi de robinetul rusesc
România a importat anul trecut aproape 30 la sută din necesarul său de consum de gaze, respectiv 3,56 miliarde de metri cubi. În fața incertitudinii de după atacul Rusiei asupra Ucrainei, România stă în continuare cu zăcămintele din Marea Neagră și cu cele de pe uscat, de la Caragele, neexploatate. Unul dintre cei mai puternici antreprenori din România, implicat direct în activități de foraj în Marea Neagră, Gabriel Comăneanu, este de părere că țara noastră nu mai are timp de așteptat.
Prețul gazului se tranzacționa vineri, la Bursa de la Viena, cu aproape 105 euro pe MWh (1.260 dolari pe mia de metri cubi), cotă atinsă pe 24 februarie, ziua în care Rusia a declanșat războiul asupra Ucrainei. Pentru o comparație, în ziua de 23 februarie, gazul se tranzacționa la un nivel de 87 de euro pe MWh (1.055 dolari pe mia de metri cubi), un preț care era deja în creștere din cauza tensiunilor dintre Rusia și Ucraina.
În prezent, România, o țară care dispune de zăcăminte neexploatate în Marea Neagră și pe uscat, la Caragele, în județul Buzău, ține blocate aceste zăcăminte de ani de zile. „România nu mai are timp să aștepte. Noi trebuie să dezvoltăm resursele de gaze pe care le avem, într-un ritm alert. Avem tot ce ne trebuie și putem dezvolta din punct de vedere tehnic proiecte ca Neptun Deep (Marea Neagră)“, a spus Gabriel Comănescu, proprietarul Grup Servicii Petroliere, singurul jucător local din forajul marin și construcții offshore.
De cealaltă parte, în zona Caragele, exploatarea gazelor va începe, cel mai probabil, anul viitor. Compania care se va ocupa de aceste investițiii este Romgaz, care lucrează în continuare la proiect; în 2021 a fost scos la licitație un contract de un milion de lei pentru instalații de suprafață la Sonda 14.
La Caragele se află cel mai mare zăcământ pe uscat de gaze naturale descoperit în ultimii 30 de ani în România. El este depășit doar de zăcământul Neptun care a fost descoperit pe fundul Mării Negre de către OMV Petrom și ExxonMobil. Se estimează că acesta din urmă are între 42 și 84 de miliarde de metri cubi, iar zăcământul de la Caragele este estimat la 30 miliarde de metri cubi. Rezervele estimate în perimetrul Midia, unde face exploatarea Black Sea Oil & Gas, se cifrează la aproximativ 20-30 miliarde de metri cubi.
Zăcământul de la Caragele are o lungime de 35 de kilometri și o adâncime de peste 4.000 de metri, estimare confirmată în anul 2020 după ce a fost pusă în exploatare Sonda „77 Rosetti”. Această pungă cu gaz este mult mai adâncă decât zăcământul care este deja în exploatare, de la Caragele. Aflat în producție de peste zece ani, acesta a furnizat circa 700 de milioane de metri cubi de gaz.
România are resursele necesare pentru această iarnă
Cu toate că România nu are încă exploatate cele mai importante zăcăminte de pe uscat și din Marea Neagră, în condițiile actuale, dacă rușii ar opri furnizarea de gaze naturale, România ar avea resursele necesare pentru această iarnă.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat, săptămâna trecută, că România are suficiente stocuri de gaze pentru a trece fără probleme peste perioada de iarnă, potrivit G4Media. Oficialul român a mai declarat că ,,În comandamentul de iarnă de la minister am creat un grup de lucru cu Transelectrica și Transgaz pentru a monitoriza intrările și ieșirile de gaze și energie, și să ne adaptăm în funcție de situație”.
Guvernul a anunțat, imediat după atacul Rusiei asupra Ucrainei, că monitorizează și evaluează intrările și ieșirile de gaze naturale pe toate rutele din țară, pentru a putea lua, în funcție de evoluția situației, măsurile necesare pentru a asigura continuitatea în aprovizionarea cu gaze naturale.
Spre deosebire de alte țări care sunt dependente sută la sută de importul cu gaze, România este dependentă în mică măsură de gazul rusesc. Cu toate acestea, pentru a nu se ajunge la raționalizare, este necesar ca zăcămintele de la Caragele și cele din Marea Neagră să fie exploatate.