Creștinii ortodocși marcheaă aducerea moaștelor Sfinților Atanasie cel Mare, și îi pomenesc pe Sfinții Atanasie al III-lea (Patriarhul Constantinopolului), Matrona, Cuviosul Iordan, Mucenici Esper și Zoe și fii lor Chiriac si Teodul, iar credincioșii romano-catolici îi celebrează pe sfinții Atanasiu și Antonin din Florenţa.
- Ziua Naţională a Tineretului
- 1848 – A avut loc o întrunire a conducătorilor Revoluţiei Române din Transilvania în Catedrala Blajului, care a pregătit Marea Adunare Naţională din 3/15-5/17 mai. Cu acest prilej, Simion Bărnuţiu a ţinut un discurs în care afirma că libertatea unui popor este în primul rând naţională, subliniind voinţa de unire a românilor.
- 1859 – Austria a recunoscut de facto dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza şi a reluat relaţiile diplomatice cu Principatele Române.
- 1864 – Lovitura de stat dată de Alexandru Ioan Cuza, care a decretat dizolvarea Adunării Elective a României.
- 1877 – Întâlnire, la Ploieşti, între domnitorul Carol I şi Marele duce Nicolae; acesta din urmă solicită participarea armatei române la operaţiunile militare împotriva Imperiului Otoman. Domnitorul îi declară că armata română, ca forţă militară de sine stătătoare, va intra în luptă îndată ce condiţiile cooperării cu armata rusă vor fi puse la punct.
- 1881 – S-a constituit Partidul Naţional Unitar al Românilor din Transilvania, Banat şi Ungaria, prin contopirea Partidului Naţional al Românilor din Banat şi Ungaria cu Partidul Naţional al Românilor din Transilvania.
- 1888 – S-a născut istoricul şi arheologul Ioan Andrieşescu, membru corespondent al Academiei Române. (m. 17 dec. 1944)
- 1937 – S-a născut Mircea Melnic, operator film documentar. (m. 8 iun. 1983)
- 1939 – A murit inginerul şi geologul Matei Drăghiceanu, membru de onoare al Academiei Române (23 mai 1933). (n. 15 mai 1844)
- 1940 – S-a născut Ion Lotreanu, poet, prozator şi eseist. (m. 22 mai 1985)
- 1946 – S-a născut Octavian Andronic (Ando), publicist, grafician şi caricaturist. (m. dec. 2020)
- 1981 – S-a născut actriţa Maria Dinulescu.
- 1995 – Parlamentul a adoptat o hotărâre conform căreia ziua Înălţării Domnului este declarată „Ziua Eroilor”, în care se omagiază jertfa celor căzuţi în luptă, pentru libertate şi independenţa poporului român. 1997 – România a ratificat, la Strasbourg, Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului.
- 2006 – Vizita oficială a preşedintelui Republicii Austria, Heinz Fischer, în România.
- 2007 – Parlamentul a aprobat solicitarea preşedintelui interimar Nicolae Văcăroiu privind intrarea şi staţionarea forţelor SUA pe teritoriul României.
- 2019 – Miniştrii responsabili pentru economie, industrie, piaţa internă şi IMM-uri din cele 28 de state membre ale UE, precum şi din cele două state membre ale Asociaţiei Europene ale Liberului Schimb (Elveţia, Norvegia), se reunesc la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE (2-3).
- 2019 – A murit actriţa Ilinca Tomoroveanu (n. 21 aug. 1941). S-a născut în Bucureşti. A fost nepoata lui Octavian Goga. A absolvit, în 1964, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, clasa profesorCostache Antoniu.
A debutat în 1965 pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cu rolul Cristina din „Moartea unui artist”de Horia Lovinescu (r. Horea Popescu). Dintre numeroasele spectacole în care a jucat pe scena Teatrului Naţional „L. Caragiale” amintim: „Să nu te joci cu dragostea”de Alfred de Musset (r. Moni Ghelerter, 1964), „Patima roşie de Mihail Sorbul (r. Cornel Todea, 1965), „Nunta însângerată”de Federico Garcia Lorca (r. Miron Nicolescu, 1966), „Apus de soare”de Barbu Ştefănescu Delavrancea (r. Sică Alexandrescu şi Marietta Sadova, 1967), „Al patrulea anotimp” de Horia Lovinescu (r. Mihai Berechet, 1969), „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară”de Eugen Barbu (r. Sanda Manu, 1971), „Dulcea pasăre a tinereţii de Tennessee Williams (r. Mihai Berechet, 1972), „Cyrano de Bergerac”de Edmond Rostand (r. N.Al. Toscani, 1977), „Generoasa fundaţie” de Antonio Buero Vallejo (r. Horea Popescu, 1978), „Cavoul de familie” de Pierre Chesnot (r. Sanda Manu, 1980), „Jocul ielelor” de Camil Petrescu (r. Sanda Manu, 1986), „Trilogia antică” după Euripide şi Sofocle (r. Andrei Şerban, 1990), „Strigoii”de Henrik Ibsen (r. Nicolae Scarlat, 1998), „Cadavrul viu”de Lev N. Tolstoi (r. Gelu Colceag, 2001), „Maşinăria Cehov”de Matei Vişniec (r. Cristian Ioan, 2003), „Jocul ielelor”de Camil Petrescu (r. Claudiu Goga, 2007), „Avalanşa”de Tuncer Cücenoglu (r. Radu Afrim, 2010). A fost distribuită şi în mai multe fi lme, între care amintim: „Mândrie”(r. M. Teodorescu, 1960), „Dragoste lungă de-o seară” (r. Horea Popescu, 1963), „La porţile pământului” (r. Geo Saizescu, 1965), „Castelanii” (r. Gheorghe Turcu, 1966), „Frumoasele vacanţe” (r. Karoly Makk, 1967), „Războiul domniţelor” (r. Virgil Calotescu, 1969), „Pentru că se iubesc” (r. Mihai Iacob, 1971), „Dincolo de orizont” (r. Ştefan Traian Roman, 1978), „De-aş fi Peter Pan” (r. Gheorghe Naghi, 1991). A jucat, de asemenea, şi în piese de teatru pentru televiziune, precum „Ochii care nu se văd” (r. Dan Necşulea), „Hernani” de Victor Hugo (r. Cornel Popa), „Gaiţele”de Alexandru Kiriţescu (r. Matei Alexandru) sau „Titanic vals”de Tudor Muşatescu (r. Horea Popescu). A fost prezentă în foarte multe spectacole de poezie, iar în multe dintre filmele artistice, spectacolele de teatru sau în cele de teatru de televiziune a jucat alături de soţul său, actorul Traian Stănescu. A fost director adjunct artistic al Teatrului Naţional Bucureşti (din 2005), preşedintă de onoare a Fundaţiei Culturale „Zilele Octavian Goga”, membră a UNITER, membră a Senatului UNITER, membră a UCIN. A fost distinsă, în 2004, cu Ordinul „Meritul Cultural”în grad de Comandor, iar în 2000 a primit medalia comemorativă „Mihai Eminescu”. La 26 octombrie 2012, i-a fost conferit titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, una dintre cele mai înalte distincţii acordate de Ministerul Culturii din Franţa. A murit la 2 mai 2019 şi a fost înmormântată la Cimitirul Bellu din Bucureşti.
A debutat în 1965 pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cu rolul Cristina din „Moartea unui artist”de Horia Lovinescu (r. Horea Popescu). Dintre numeroasele spectacole în care a jucat pe scena Teatrului Naţional „L. Caragiale” amintim: „Să nu te joci cu dragostea”de Alfred de Musset (r. Moni Ghelerter, 1964), „Patima roşie de Mihail Sorbul (r. Cornel Todea, 1965), „Nunta însângerată”de Federico Garcia Lorca (r. Miron Nicolescu, 1966), „Apus de soare”de Barbu Ştefănescu Delavrancea (r. Sică Alexandrescu şi Marietta Sadova, 1967), „Al patrulea anotimp” de Horia Lovinescu (r. Mihai Berechet, 1969), „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară”de Eugen Barbu (r. Sanda Manu, 1971), „Dulcea pasăre a tinereţii de Tennessee Williams (r. Mihai Berechet, 1972), „Cyrano de Bergerac”de Edmond Rostand (r. N.Al. Toscani, 1977), „Generoasa fundaţie” de Antonio Buero Vallejo (r. Horea Popescu, 1978), „Cavoul de familie” de Pierre Chesnot (r. Sanda Manu, 1980), „Jocul ielelor” de Camil Petrescu (r. Sanda Manu, 1986), „Trilogia antică” după Euripide şi Sofocle (r. Andrei Şerban, 1990), „Strigoii”de Henrik Ibsen (r. Nicolae Scarlat, 1998), „Cadavrul viu”de Lev N. Tolstoi (r. Gelu Colceag, 2001), „Maşinăria Cehov”de Matei Vişniec (r. Cristian Ioan, 2003), „Jocul ielelor”de Camil Petrescu (r. Claudiu Goga, 2007), „Avalanşa”de Tuncer Cücenoglu (r. Radu Afrim, 2010). A fost distribuită şi în mai multe fi lme, între care amintim: „Mândrie”(r. M. Teodorescu, 1960), „Dragoste lungă de-o seară” (r. Horea Popescu, 1963), „La porţile pământului” (r. Geo Saizescu, 1965), „Castelanii” (r. Gheorghe Turcu, 1966), „Frumoasele vacanţe” (r. Karoly Makk, 1967), „Războiul domniţelor” (r. Virgil Calotescu, 1969), „Pentru că se iubesc” (r. Mihai Iacob, 1971), „Dincolo de orizont” (r. Ştefan Traian Roman, 1978), „De-aş fi Peter Pan” (r. Gheorghe Naghi, 1991). A jucat, de asemenea, şi în piese de teatru pentru televiziune, precum „Ochii care nu se văd” (r. Dan Necşulea), „Hernani” de Victor Hugo (r. Cornel Popa), „Gaiţele”de Alexandru Kiriţescu (r. Matei Alexandru) sau „Titanic vals”de Tudor Muşatescu (r. Horea Popescu). A fost prezentă în foarte multe spectacole de poezie, iar în multe dintre filmele artistice, spectacolele de teatru sau în cele de teatru de televiziune a jucat alături de soţul său, actorul Traian Stănescu. A fost director adjunct artistic al Teatrului Naţional Bucureşti (din 2005), preşedintă de onoare a Fundaţiei Culturale „Zilele Octavian Goga”, membră a UNITER, membră a Senatului UNITER, membră a UCIN. A fost distinsă, în 2004, cu Ordinul „Meritul Cultural”în grad de Comandor, iar în 2000 a primit medalia comemorativă „Mihai Eminescu”. La 26 octombrie 2012, i-a fost conferit titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, una dintre cele mai înalte distincţii acordate de Ministerul Culturii din Franţa. A murit la 2 mai 2019 şi a fost înmormântată la Cimitirul Bellu din Bucureşti.Sursa: „Agerpres”
