Cultură

FOTO | „Zilele Chişinăului la Buzău”, deschise cu expoziţii de pictură şi de cămăşi cu altiţă, la Galeriile de Artă

Prima ediţie a festiva­lului „Zilele Chişinăului la Buzău”, eveniment organizat de Consiliul Judeţean, în parteneriat cu Primăria Generală a municipiului Chişinău, care s-a desfă­şurat în perioada 16-18 septembrie, a debutat cu vernisajul a două expoziţii organizate la Galeriile de Artă. Este vorba despre expoziţia de pictură ce cuprinde lucrări ale artiş­tilor plastici profesionişti din Republica Moldova şi expoziţia de cămăşi cu altiţă organizată de Comunitatea „Şezătoarea Basa­rabia”, în colaborare cu Direcţia de Cultură Chişinău. La vernisaj au luat parte preşedintele Consiliului Judeţean, Petre Emanoil Neagu, şi Ion Ceban, primarul general al Chişi­năului.

O parte dintre evenimentele culturale au avut loc la Galeriile de Artă, ­res­pectiv la Biblioteca Judeţeană, dar cele mai multe dintre ele s-au petrecut la Sărata Monteoru, unde două cunoscute ansambluri de peste Prut au încântat publicul buzoian. Este vorba despre orchestra de muzică populară „Fraţii Advahov” şi Ansamblul de muzică uşoară „Alex Calancea Band”. Aceasta este prima acţiune pe care cele două administraţii o organizează în comun, urmare a acordului de înfră­ţire semnat de cele două părţi în urmă cu trei luni. Este un festival al prieteniei, cu voie bună şi cu invitaţi care au pus în valoare istoria, tradiţiile şi valorile comune ale României şi Republicii Moldova.

„Mai devreme am avut o întâlnire (nr., cu evaluatorii UNESCO ai „Ţinutului Buzăului”) şi acolo am spus aşa: <Este cea mai importantă zi din mandatul meu de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău>, chiar dacă am mai avut un mandat şi jumătate înainte, chiar dacă am mai avut trei sau patru mandate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, astăzi (joi, 16 septembrie, n.r.) a fost ziua cea mai importantă pentru mine ca şi reprezentant al autorităţii locale în judeţul Buzău. Astăzi este un arc peste timp”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Buzău Petre Emanoil Neagu, care a mulţumit primarului ge­neral al municipiului Chişi­nău, Ion Ceban, pentru această colaborare reuşită, care vine, de fapt, ca urmare a demersurilor făcute de mai mulţi ani, în care s-au legat prietenii cu fraţii de dincolo de Prut. „<Vinovatul principal> că astăzi ne aflăm aici este domnul primar. Dânsul a avut prima idee. Bineînţeles că noi am achiesat imediat la această idee. Noi, buzoienii, noi, românii, ne considerăm nişte fraţi mai mari ai celor din partea cealaltă a Prutului. Important este că toate lucrurile vin când vrea Dumnezeu. În urmă cu câteva zile a fost Ziua Limbii Române. Iată că în această perioadă suntem aici, vorbim aceeaşi limbă, avem aceleaşi tradiţii, aceleaşi preocupări, cea mai importantă fiind bogăţia spirituală. Mă bucur că începem această manifestare aici, într-un locaş de cultură. Noi o să le oferim ospitalitatea noastră şi sper să fim la înălţime. Vrem să demonstrăm că suntem cel puţin la fel de ospitalieri cum sunt şi domniile lor”, a  mai spus preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Petre Emanoil Neagu.

La rândul său, Ion Ceban, primarul general al municipiului Chişinău, a spus despre acest eveniment că este cel mai important din ultimele decenii la care artiştii din Chişinău au participat în România: „Avem trei zile de lucruri frumoase, cu oameni ­va­loroşi, extraordinari, oameni de care ne-a fost dor să-i vedem fizic, să-i ascultăm, să învăţăm de la ei, începând cu aceste frumoase picturi, portul po­pular, meşteşugurile, bucatele tradiţionale şi muzica foarte frumoasă. Încer­căm să le punem în valoare şi sper că ne reuşeşte. Este cel mai de amploare eveniment pe care îl vor susţine echipele din Chişi­nău, nu numai din ultima perioadă, când a fost şi pandemie, dar nu îmi aduc aminte de câţiva zeci de ani să fi fost vreun eveniment de o asemenea amploare, un eveniment făcut în România cu participarea Chişinăului”.

Arta cămăşii cu altiţă, promovată la Buzău  de comunitatea „Şezătoarea Basarabia”

Conferenţiarul universitar doctor Varvara Bu­zilă, cercetător ştiinţific coordonator la Muzeul Naţio­nal de Etnografie şi Istorie Naturală, coordonator ştiin­ţific al Comunităţii „Şeză­toarea Basarabia”, membru al Comisiei naţionale pentru salvgardarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova, a fost prezentă la vernisajul expoziţiei organizate la Galeriile de Artă Buzău şi a explicat invitaţilor atât motivele de pe cămăşile expuse şi tehnica de realizare, cât şi câte ceva despre creatoarele lor. De asemenea, ea a povestit celor prezenţi şi despre demersurile pe care le-a făcut împreună cu Comunitatea „Şezătoa­rea Basarabia” la Biroul UNESCO din Paris pentru a accede la Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al uma­nităţii, pentru a valorifica după toate rigorile tradiţiei cămaşa cu altiţă româ­nească purtată în spaţiul basarabean.

Expoziţia de la Galeriile de Artă Buzău este organizată în colaborare cu Direcţia de Cultură Chişinău şi cuprinde 24 de cămăşi cu altiţă integrate în costum, cele mai reprezentative pentru tradiţia românească, realizate în ultimii cinci ani de către membrii Comunităţii „Şezătoarea Basarabia” care activează în municipiul Chişinău – care are mai multe şezători „surori” în alte localităţi. Membrii Comunităţii şi-au definit clar rostul în a salva de la dispariţie, a reactualiza, a valorifica după toate rigorile tradiţiei cămaşa cu altiţă românească purtată în spaţiul basarabean. În contextul elaborării dosarului de candidat „Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova”, depus în martie 2021 la Biroul UNESCO din Paris pentru accedere la Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, strategia orientată spre autenticitate şi originalitate aplicată de Comunitate a alimentat interesul societăţii pentru valorile adevărate colportate către această haină emblematică. S-a readus în circuitul social o formă culturală de muncă, pe cât de veche, pe atât de utilă în însuşirea şi transmiterea deprinderilor artistice de muncă – şezătoarea.

„Dedicăm această expoziţie tuturor celor care ne-au lăsat moştenire aceas­tă zestre minunată, haina noastră identitară, haina sufletului nostru, dornic de trăirea români­tăţii adevărate”, transmit organizatorii.

Articole similare