FOTO/VIDEO | Tehnica de încondeiat ouă din zona Bisoca, redescoperită la Muzeul de Etnografie „Vergu Mănăilă”

Pentru al doilea an consecutiv, la Muzeul de Etnografie  „Vergu Mănăilă”  au fost organizate ateliere pentru încondeiat ouă după o tehnică tradițională autentică,  preluată de la bătrânii satului.  Dacă anul trecut au fost încondeiate ouă folosindu-se motive tradiționale din zona Lopătari – motive culese, după cum spune muzeograful Raluca Brașoveanu, de Veronica Nistor, fost muzeograf la Muzeul Județean Buzău și publicate în Analele Buzăului -, anul acesta, motivele au fost din zona Bisoca, pentru că au fost culese de bunica și mama Marianei Trif, meșter popular din această zonă. Ea le-a preluat și le transmite mai departe, în cadrul unor ateliere, precum este cel organizat de Muzeul Județean, la secția de Etnografie „Vergu Mănăilă”, învățând deopotrivă și copii și adulți, să realizeze ouă încondeiate, să ducă mai departe acest simbol străvechi al satului.

Încondeierea ouălor de Paști, tradiție și la Muzeu

La Muzeul „Vergu Mănăilă” s-au pus, astfel, bazele unei tradiții frumoase, la care sunt invitați să participe toți cei interesați să afle și să ducă mai departe acest obicei, încondeierea ouălor de Paști cu atâtea și atâtea simboluri încărcate de înţelesuri. „Țăranul român s-a inspirat din natură, din  mediul înconjurător și a încercat să transpună ceea ce a văzut pe ouă încondeiate. A stilizat foarte mult ceea ce a văzut și a creat anumite simboluri. Pentru că suprafața oului este micuță, a stilizat foarte mult și a redat partea reprezentativă dintr-un anumit motiv. Spre exemplu, de la căpșună a desenat ori fructul, ori frunza,  și de la măr, feliile  mărului. Dintre motivele zoomorfe avem copita caprei sau colțul vierului sau păianjenul. Dintre motivele scheomorfe se face vârtelnița sau fierul plugului, care, în unele zone, este primul motiv ornamental cu care se începe încondeierea ouălor. Pentru că fierul plugului este cel care se pune prima dată în brazdă primăvara și atunci, în speranța belșugului în anul următor, se începe încondeierea ouălor cu fierul plugului. În alte zone, primul ou este încondeiat cu motivul crucii. După cum știm, poporul român este majoritar ortodox și când începe lucrul își face prima dată cruce, acesta este și motivul pentru care începe încondeiatul  cu motivul crucii, așa cum se întâmplă și în zona Bisoca”, explică muzeograf Raluca Brașoveanu.

Cum se fac ouăle „căznite”

Anul acesta, la atelierele Muzeului au participat  numeroși copii din municipiul Buzău, dar și de la Căpățânești, din cadrul Centrului local cercetășesc „Licuricii”, care au venit însoțiți de profesorul coordonator Luiza Coman. Copiii, îndrumaţi de creatoarea de artă populară Mariana Trif, de la Bisoca, au lucrat cu migală ouă încondeiate în tehnica tradiţională. Tehnica încondeierii a urmărit un scenariu bine stabilit, și anume: s-au spălat ouăle cu grijă, astfel încât să nu le crape coaja, după care  au fost fierte la foc domol, așezate culcat în apa vasului;  s-a adăugat sare pentru a nu li se crăpa coaja la fiert. Pentru atelierul de la Muzeul de Etnografie s-au folosit ouă de găină, spălate, fierte şi răcite. Cu ajutorul condeielor confecționate din păr de porc şi prevăzute cu o coada din lemn, puse la dispoziție de creatoarea de artă populară, pe suprafaţa oului s-au trasat motivele decorative. „Încondeiem cu ceară topită, cu cărbune. Ceara este pusă la dispoziție de Muzeu. Condeiele le-am adus eu. Sunt făcute de mama mea. Are 82 de ani. Sunt făcute dintr-o bucată de lemn de șindrilă tăiată, cu păr de porc și legate cu ață care să îmbibe ceara și să scrie în momentul când dai pe ou. Vopseaua am venit cu ea de acasă. Este făcută din sfeclă roșie cu foi de ceapă roșie. E un pic mai specială. Sfecla roșie o răzuim o fierbem. Se mai adaugă și oțet ca să fixeze vopseaua”, a explicat meșterul popular, Mariana Trif.

Ceara topită într-un vas s-a ţinut tot timpul  caldă folosindu-se surse de căldură. Primele motive realizate cu ceara, care acoperă fondul alb al oului, au avut culoarea acestuia. Așa cum a relatat, culoarea folosită pentru decorarea ouălor s-a obţinut de creatoarea de artă populară din produse naturale, respectiv din sfecla de zahăr și ceapa roșie, care au fost fierte în prealabil.  După realizarea motivelor, ouăle au fost colorate prin scufundare în vopseaua călduţă, și apoi s-au lăsat la uscat. Ceara de pe ouă s-a îndepărtat apoi prin apropierea acestora de o sursă de căldură, dezvăluindu-se astfel toată frumuseţea motivelor ornamentale.

Pentru că procesul de încondeiere a ouălor necesită ceva migală, Marian Trif ne spune că, în zona Bisoca se mai numesc și ouă „căznite”. Copiii au învăţat să realizeze motive decorative tradiţionale din zona Bisoca pe ouăle căznite, pe care le-au luat acasă la finalul atelierului pentru a le prezenta și părinților și prietenilor realizarea lor. Ei au fost fascinaţi să descopere acest meşteşug al încondeierii ouălor, au fost încântaţi de realizări şi, totodată,  ambiţionaţi de dorinţa de a lucra cât mai bine. Mai mult, participând la aceste ateliere, ei s-au simţit mult mai aproape de Sărbătoarea Paştelui, pentru că oul este, în tradiţia românească, dedicată Sărbătorilor Pascale, unul din elementele centrale.

Cu ocazia atelierelor de încondeiat ouă, muzeograful Raluca Brașoveanu a lansat o invitație buzoienilor să viziteze Muzeul „Vergu Mănăilă”, unde se află expoziția temporară cu ștergare tradiționale din zona etnografică a Buzăului, expoziție care se va încheia în data de 1 mai. O parte dintre aceste ștergare aparțin creatoarei de artă populară Amelia Papzissu, care le-a împrumutat instituției de cultură pentru această expoziție.

Din Duminica Paştelui și până la Înălțarea Domnului există obiceiul ciocnirii ouălor însoţită de rostirea cuvintelor „Hristos a Înviat” – „Adevărat a Înviat”. Oul roşu a devenit simbol al creaţiei şi Învierii, prin exemplul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, culoarea roşie însemnând Sângele Domnului cel curs de pe Cruce pentru noi şi pentru mântuire, dar şi simbolul văzut al învierii morţilor.