Actualitate

FOTO | Un cuplu din Olanda stabilit la Păltiniș a mobilizat Gura Teghii într-o acțiune de colectare a deșeurilor

Rodica Pătrașcu și Jos Volkers, un cuplu sosit din Olanda și stabilit în Păltiniș în 2018, a organizat, cu câteva zile în urmă, o amplă acțiune de ecologizare pe care au denumit-o generic „Tu ce vrei să lași în urmă?”. Ideea celor doi a fost să mobilizeze comunitatea să se alăture voluntarilor de la Aluniș Art Center și de la Societatea Exploratorilor pentru a curăța o rampă de gunoi amplasată ilegal pe albia pârâului Păltiniș din comuna Gura Teghii.

Încă de acum trei ani, de când cuplul s-a mutat din Olanda în Păltiniș, Rodica și Jos au „pus gând rău” acestei rampe, care nu este deranjantă numai pentru privire, cât mai ales prin impactul negativ pe care îl are în plan local, atât prin suprafața mare pe care o ocupă, cât și din cauza efectului negativ pentru ecosistemul din zonă, fiind amplasată foarte aproape de izvoare și de râuri.

Despre această acțiune de ecologizare, care s-a soldat cu o amplă mobilizare – fiind susținută de Primăria comunei Gura Teghii, Centrul de Informare și Promovare Turistică Nehoiu, Ținutul Buzăului, Ferma de sub Penteleu, Green Camp și, nu în ultimul rând, de Aluniș Art Center și de Societatea Exploratorilor – Jos Volkers a declarat: „Imaginează-ți că aceste frumoase curgătoare izvoa­re și pârâuri sunt începutul unor căi navigabile rapide și că această formă de poluare se împrăștie până la Ma­rea Neagră, trecând prin multe habitate naturale, incluzând Delta Dunării. Aceste rampe sunt formate din mai multe straturi adâncite în pământ construite cel puțin de 30 de ani de oameni care își aruncă gunoiul peste gard. Această problemă are multe fețe, producția de plastic și alte industrii de fabricație în masă au o mare parte din vină, precum și <cultura de a arunca>, combinat cu mulți ani de guvernare locală și națională care nu au urmă­rit rezolvarea problemei unei mai bune gestionări și educație în domeniul deșeurilor”. În completare a ­vi­ziunii acestuia despre implicarea comunității în protejarea mediului, Rodica Pătrașcu spune: „Educația, spiritul și acțiunea civică, incluzând curățări în masă susținute de primării și alte inițiative de bază, sunt chei pentru rezolvarea acestei probleme la scară largă. Conștientizarea este crucială, implicarea tinerilor în programe și activități care se învârt în jurul acțiunii directe și al educației este vitală. În opinia mea, copiii au puterea să schimbe mentalități, nu numai acasă, dar și în grupuri mai mari, de la colegi, vecini, prieteni. Chiar dacă curățarea realizată a fost un mare succes și zona arată frumos, nu trebuie să ne înșelăm că problema noastră cu gunoiul s-a încheiat”.

„Și-au luat satul înapoi la  Valea Sibiciului”

„<Tu ce vrei sa lași în urmă?> este o platformă sub care,  încercăm sub același mesaj să ne susținem reciproc ONG-uri și inițiative private din Buzău, uniți de dorința de a proteja natura. Până acum au avut loc acțiuni de ecologizare în Aluniș (Comuna Colți) Valea Sibiciului, Sibiciul de Sus, Pănătău și Gura Teghii. Parteneri de proiect: Aluniș Art Center, Societatea Exploratorilor și Ținutul Buzăului”, spune Iulia Sîrbu- Aluniș Art Center.

Iulia Sîrbu, par­tener și „nașă” a titulaturii evenimentului, anunța pe pagina de socializare că la Valea Sibiciului se întâmplă o minune, pentru că „pentru prima dată, o comunitate de pe Valea Buzăului <își ia satul înapoi> și și-l asumă. Cu bune și rele. Respect doamnelor și domnilor! Sunteți un exemplu de responsabilitate și de AȘA DA!” .

Problema ecologizării pe Valea Sibiciului este una care se regăsește la nivel național și, tocmai de aceea, prin astfel de acțiuni, locuitorii de aici pot constitui un bun  exemplu pentru prevenirea dezastrelor ecologice. „Aceasta este o pro­blemă generală a României rurale. Orice albie de râu, orice vale care are o localitate în apropiere arată așa, sufocată de ambalaje și de gunoi. E vorba de un obicei  transmis de multe ge­nerații, complet inofensiv până în 1989. Dacă bunicii noștri <duceau la gârlă>, o făceau pentru că gunoi însemnau vreascuri, frunze, paie, toate inofensive pentru mediu. Acum, însă, gunoi înseamnă plastic, aluminiu, tuburi, scutece, ambalaje toxice etc. Deșeuri nefaste mediului înconjurător! Mesajul meu este: dacă vrei să te implici, ajută-ne să prevenim continuarea acestui dezastru; sună-ți bunica, bunicul, mătușa, părinții de la țară și spune-le ce se întâmplă cu gunoiul aruncat la râu! Spune-le că apa în care ei varsă insecticid, îngrășă­minte, în care aruncă cauciucuri, animale moarte și PET-uri este apa din care TU bei la Buzău, la București, oriunde ai fi, dacă trăiești într-un oraș mare! Dacă vrei să te implici, ajută-ne și nu mai arunca gunoiul acolo unde au făcut-o de generații ai tăi, ci lasă-l să fie colectat de primărie. Și dacă primăria nu o face, sună-i, cere-le, schimbă ceva în satul, comuna ta!”, spune aceasta.

Voluntarii Societății Exploratorilor, prezenți în prima linie

Parteneri ai acestei acțiuni de ecologizare au fost și voluntari de la Societatea Exploratorilor. Bogdan Tănase, unul dintre acești voluntari, participant la nenumărate alte acțiuni de ecologizare organizate chiar de Societatea Exploratorilor, ne spune: „Așa cum a declarat și Jos, ceea ce am făcut noi aici a fost doar să dezgropăm și să ridicăm vârful aisbergului. La sfârșit am fost răsplătiți cu o frumoasă drumeție și a fost tare trist să vezi ­dife­rența dintre straturile geologice și straturile de deșeuri care au rămas îngro­pate de-a lungul anilor. Semnalul de alarmă a fost tras, exemplul l-am dat, așteptăm răspunsul comunităților locale, atât din partea autori­tăților, cât și a localnicilor; ne dorim o mai mare și activă implicare a lor. Toată mentalitatea cu aruncatul alandala, de la noile generații până la cei care au făcut din asta o <banalitate>, trebuie schimbată din temelii până nu e prea târziu. Familia, școala, ­bi­serica, autoritățile, comunitatea per total, sunt cele care trebuie să acționeze ca un tot unitar. În comunitățile mici ar trebui să nu se mai țină cont de politică, de partide, atâta vreme cât comuniunea om-natură ar trebui să funcționeze. Nu e greu, dacă se vrea, să se implementeze un sistem de colectare, selectare și depozitare a acestor deșeuri”, a spus Tănase.

Articole similare