FOTO | Romașcanu vrea o nouă viață pentru Tabăra de sculptură de la Măgura

Sărbătoarea Buzăului – împlinirea a 1.650 de ani de la martirizarea Sfântului Sava în râul Musaios (Buzău), ceea ce se traduce prin tot atâția ani de atestare documentară a comunității de pe aceste meleaguri -,  a fost transformată într-o sărbătoare a picturii românești contemporane, la care a luat parte ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, în cadrul unui proiect coordonat de președintele UAP Buzău, Valeriu Șușnea, marți, 5 aprilie, la Căminul Artelor din Capitală. Este vorba despre vernisarea expoziției „Pictori buzoieni la CAV”, curatoriată de Șușnea, o expoziție de grup a artiștilor plastici buzoieni Valeriu Șușnea, Vasile Tudorică, Diana Tăicuțu și Florin Menzopol. Este vorba, așa cum spunea la vernisaj Valeriu Șușnea,  despre „un grup reprezentativ pentru arta românească, arta buzoiană”, care face parte dintr-un „centru care începe să iradieze, să însemne ceva pentru harta locurilor unde se întâmplă lucruri minunate în domeniul artelor vizuale”. Președintele UAP Buzău a vorbit la vernisaj și despre tradiția artistică a Buzăului, despre urmele lăsate aici de pictori de renume, precum Ion Andreescu și Nicolae Grigorescu, despre Bienala „Ion Andreescu”, care a atras la ultima ediție sute de expozanți de pe întreg mapamondul, dar și despre Școala de la Măgura care, spune el, „este un brand al României cu care putem merge oriunde în lume”.

O amprentă culturală asupra locurilor natale

Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a fost alături de echipa buzoiană la vernisajul expoziției, și în calitate de buzoian, și în calitate de susținător al artelor, dar și pentru a-și afirma susținerea și implicarea pentru realizarea unor proiecte culturale cu tradiție, de anvergură. Oficialul buzoian și-a exprimat disponibilitatea de a veni în întâmpinarea propunerilor din partea artiștilor plastici. „Este o promisiune pe care nu o fac în van: veți avea tot sprijinul pe care pot să îl ofer și pe care dumneavoastră îl veți solicita; mizez pe ajutorul dumneavoastră”, a spus ministrul Culturii, Lucian Romașcanu. Și începutul este promițător având în vedere că, așa cum afirma acesta, „este pentru prima oară în acest an, când la un nivel destul de mare sper să putem finanța și evenimentele Uniunii Artiștilor Plastici”. Mai mult decât atât, ministrul Romașcanu a spus că este preocupat de arta contemporană, prin elaborarea unei legi ca să protejeze și această zonă culturală. În aceeași notă, el spune că sunt prinși în buget banii pentru achiziții de artă contemporană.

Aflat în mijlocul artiștilor plastici cunoscători ai tradiției artistice pe care o are Buzăul, tradiție evocată și de președintele UAP România –  care a enumerat, printre altele, Bienala „Ion Andreescu” și Tabăra de sculptură -, ministrul Culturii și-a exprimat dorința de a reînsufleți Tabăra de sculptură de la Măgura, despre care poartă în suflet amintiri de neuitat ale întâlnirii sale în copilărie cu mari artiști. „Îmi doresc să las o urmă, cel puțin pentru  Tabăra de sculptură de la Măgura, pentru că acolo am copilărit. Era maestrul Ion Coman, care mi-a fost un mult mai în vârstă prieten, și care mă fascina privindu-i mâinile lovite de instrumentele lucrului dumnealui”, își amintește ministrul, un bun cunoscător al situației acestui obiectiv cultural. „Acolo este o situație mixtă. Terenul este al Arhiepiscopiei, administrarea este a Consiliului Județean. Arhiepiscopia dorește să facă un centru cultural la Mănăstirea Ciolanu și atunci  sperăm să legăm lucrurile și să dăm o nouă viață Taberei de acolo”, a spus ministrul, care a remarcat cu această ocazie expozițiile și prezențele artistice vizuale realizate de președintele UAP Buzău Valeriu Șușnea.

Expoziție de pictură cu un caracter puternic educativ

Vernisajul a fost o adevărată sărbătoare a artei, o manifestare cu un caracter puternic educativ, la care pictorilor buzoieni li s-au alăturat Petru Lucaci, președintele UAP România, Marius Barb, președintele UAP-filiala București, prof. dr. Gheorghe Tarara, două prezențe importante, reprezentanți ai artei de dincolo de Prut, din Republica Moldova,  și nu în ultimul rând, așa cum aminteam, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu. „Sunt bucuros de faptul că cei care au luat cuvântul înaintea mea au amintit câteva cuvinte cheie: Centru Cultural, Brâncuși, Andreescu, Tabăra de sculptură de la Măgura. Toate aceste elemente se pot uni într-o logică ce își are începutul într-un fapt care s-a petrecut cu foarte mult timp înainte. Nu este o întâmplare această deschidere a expoziției pictorilor din Buzău exact cu o săptămână înaintea unei comemorări pe care noi, cei din Ținutul Buzăului, o facem în fiecare an; este vorba de martirajul Sfântului Sava. Sfântul Sava s-a comportat prin activitatea lui ca o adevărată matrice a identității. A adus invizibilul ca parte oponentă a vizibilului. Din această acțiune a Sfântului Sava s-au hrănit toți cei care, într-un fel sau altul, au trecut prin Ținutul Buzăului. Și nu este întâmplător faptul că Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Buzău și-a început, în urmă cu 55 de ani, această activitate, continuând, aș zice eu, într-un mod inconștient, nevăzut, dar bine, un anume tezaur de idei pe care acțiunea și practica Sfântului Sava de la Buzău le-a îngropat în acel ținut al sintezei culturale și spirituale românești. Ceea ce vedeți aici se înscrie pe deplin în logica inițiată evenimentul care s-a petrecut acum 1650 de ani”, a afirmat profesorul Gheorghe Tarara.

Petru Lucaci, președintele UAP România: „Buzăul a fost la un moment dat epicentrul sculpturii naționale”

La rândul său, președintele UAP România a evidențiat elemente ale spațiului de creație pe care îl reprezintă cei patru pictori care ne fac cinste nouă, buzoienilor. Este vorba despre  atmosfera creatoare și standardele la care s-a ajuns în ceea ce privește arta profesionistă promovată de Uniunea Artiștilor Plastici – Filiala Buzău. Președintele UAP România, Petru Lucaci,  a spus: „Expoziția de la București ne-a dat posibilitatea să vedem o producție artistică de mare ținută. Am fost de mai multe ori – și sunt foarte mulți colegi de-ai noștri care au participat – , la Bienala pe care o organizează colegul Șușnea la Buzău. Este o bienală care s-a înscris într-un traseu de eficiență extraordinar. Buzăul a fost la un moment dat epicentrul sculpturii naționale și urmele lăsate acolo în 16 ediții au creat cel mai mare «parc de sculptură» din ceea ce știm noi. Este un obiectiv care trebuie reînscris în circuitul cultural. Este un potențial de exprimare care reface istoria contemporană de la nume extraordinare, cum este George Apostu, până la artiști care erau în formare la ora la care erau invitați acolo – o adevărată școală de sculptură monumentală în aer liber. Ar putea fi continuată sub diferite forme care ar aduce întregirea discursului vizual la zi, adică să nu rămână încremenită în anii 86- ultima ediție. Buzăul rămâne de privit pe harta culturii naționale și internaționale. Asta și datorită celor care activează acolo”, a spus președintele UAP România, Petru Lucaci.

Artă plastică ancorată în tradiție, înscrisă în trendul mondial de artă contemporană

Zona artiștilor plastici este un  domeniu accesat de un public din ce în ce mai numeros din lume. Și la Buzău s-a produs o astfel de contaminare în ultimii ani, pentru că avem parte de o ofertă  culturală serioasă și consistentă din partea artiștilor plastici. Asta se reflectă atât în expozițiile vernisate la Galeriile de Artă „Ion Andreescu” ale UAP Buzău, dar și în afara lor, așa cum este cea care s-a petrecut în Capitală. Oricine va dori să înțeleagă ce se petrece acum în pictura românească poate trece pragul acestei expoziții realizată la Căminul Artei cu lucrări ale celor patru artiști plastici buzoieni, pentru a lua contact cu  elemente noi, pentru că, așa cum spunea profesorul Gheorghe Tarara,  „nu numai vechimea (n.r., izvoarele istorice legate de martirizarea Sf. Sava)  dă tărie și caracter acțiunii noastre de astăzi”.

„Fiecare pictor dintre cei patru care expun astăzi încearcă să pună în aplicare, fiecare în felul său specific, în felul său caracteristic, ceea ce aminteam despre acțiunile Sfântului Sava de la Buzău. Dacă ar fi să-l prezint pe maestrul Florin Menzopol, aș spune că este interesat de aducerea nevăzutului în vizibilitate, de aducerea abisalului la suprafață când încearcă să adune un ansamblu de urme, de întâmplări, de umbre, pe asfalt, pe pereți, pe clădiri, de istorisiri, de întâmplări mai mult sau mai puțin subiective, în care încearcă să explice într-o cheie a trecutului prezentul. Dacă ar fi să mă refer la doamna Diana Tăicuțu, nu pot decât să constat faptul că reprezintă o interpretare coloristică a realității, care exaltă într-o jertfă de culori, de spectre coloristice prin care încearcă să definească realitatea. Este copleșitor acest contact pe care îl ai cu revărsarea de culoare pe care Diana Tăicuțu o aduce în fața noastră.

Maestrul Vasile Tudorică propune un demers pictural care încearcă să evite capcana mimesisului, încearcă să ne propună o viziune personală asupra armoniei realității. Ne întrebăm întotdeauna de ce această realitate vizibilă fiecăruia dintre noi se prezintă într-o armonie care de cele mai multe ori ne scapă. Aceasta este prezentată printr-o stăpânire riguroasă a culorilor și printr-o așezare savantă care ne reține atenția de la bun început. Maestrul Valeriu Șușnea este cel care, într-o alternanță a sacrului și a profanului propune un univers de miniaturizări zoomorfe și antropomorfe ce parcă provin din vechile ateliere de lucru ale maeștrilor medievale. Este perioada în care Valeriu Șușnea acordă un credit mult mai mare sacrului decât profanului și se vede într-o anumită tematică a picturilor sale care încearcă să dea chip și imagine poveștilor, interpretărilor, simbolistice, pe care o emană celebra scară a lui Ioan Scărarul și nu numai. Aș remarca ritmicitatea formelor, stăpânirea culorilor și manevrarea subtilă a spațiului”, a afirmat profesorul dr. Gheorghe Tarara.