FOTO | Omagierea lui Vasile Voiculescu, moment de bilanț al proiectelor culturale ale municipalității

În urmă cu 58 de ani a plecat în rugăciune pentru veșnicie sufletul poetului, omului apostolic și doctorului fără de arginți Vasile Voiculescu, perso­nalitate remarcabilă a culturii naționale, care a văzut lumina zilei pe  octombrie 1884, la Pârscov. Vineri, 8 octombrie, jurnaliștii și scriitorii buzoieni și-au dat întâlnire la bustul acestuia, amplasat în parcul din spatele Palatului Comunal, pentru a-i aduce un oma­giu și pentru a-i menține vie imaginea de poet–martir, doctor „fără de arginți”, mărturisitor al credinței ortodoxe și icoană a bunătății.

Alocuțiunile scriitorilor Dumitru Ion Dincă și Ionel Stănuță au fost urmate de cea al primarului Constantin Toma, cel care a și dat curs solicitării oamenilor de cultură de a amplasa bustul a poetului în centrul orașului, în parcul de lângă Palatul Comunal. „Chiar dacă, așa cum spunea domnul Stănuță, nu ne ajută nici vremea, nici vremurile, iată că ne-am strâns aici ca să ne aducem aminte de acest om extraordinar, care a dovedit perseverența, străduința și puterea de a sluji actul jurnalistic și principiile de-a lungul unei bogate cariere. Fără repere nu putem avea nici prezent și nici viitor. Cel mai mare scriitor buzoian este omagiat astăzi și noi trebuie să avem grijă de acest brand al României aici, la Buzău”, a spus primarul Toma. De asemenea, acesta a reite­rat cu această ocazie dorința ca demersul pe care l-a făcut pentru Vasile Voicu­lescu, de a i se ridica un bust și de a fi omagiat, să se realizeze și pentru alte personalități pe care le-a dat Buzăul, indiferent de domeniul lor de afirmare.

De altfel,  la discuțiile care au continuat în Pala­tul Comunal, la care a luat parte și Constantin Toma, publicistul Ionel Stănuță a adus în atenția primarului o altă personalitate a Buzăului, Pamfil Șeicaru, considerat cel mai mare gazetar dintre cele două războaie mondiale. „Pentru că la această întâlnire este și domnul primar, știind că Primăria și dânsul, în special, au un cult pentru buzoieni nemuritori, aș vrea să vă propun să ne oprim asupra lui Pamfil Șeicaru, prin realizarea unui bust”, a spus Ionel Stănuță. Mai mult, acesta a propus și realizarea mai multor busturi în Parcul Crâng: „În jurul obeliscului din Parcul Crâng, zona circulară ar trebui să fie <mobilată> cu busturi ale celor mai importante perso­nalități din toate domeniile vieții culturale sau din orice alt domeniu”.

Și jurnalistul Titi Petre a amintit, în cadrul discuțiilor de la întâlnirea de vineri, la care au participat atât ziariști cu zeci de ani de experiență, cât și colegi mai tineri, de un proiect  pe care filiala buzoiană a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) îl dorește realizat: înființarea unui muzeu al presei civile, militare și ortodoxe.

Reuniune a ziariștilor buzoieni prezidată de conducerea UZPR

La manifestarea culturală realizată în vederea omagierii lui Vasile Voicu­lescu, alături de jurnaliștii buzoieni s-au aflat preșe­­dintele și vicepreședintele UZPR, Doru Dinu Glăvan și Miron Manega. „Am venit la această reuniune a filialei cu gândul să și cinstim pe câțiva dintre membrii filialei pentru credința și loialitatea cu care au slujit de-a lungul carierei această profesie”, a spus președintele UZPR, care a acordat distincția „Credință și loialitate” pentru devoțiunea, pentru perseverența, străduința și puterea de a sluji actul jurnalistic și publicistic de-a lungul unei bogate cariere scriitorilor Ionel Stănuță și Dumitru Ion Dincă (absent de la festivitate),  profesorului universitar  Vasile Dima  și jurnalistului Titi Petre.

Primul premiat de președintele UZPR a fost însă primarul Constantin Toma, căruia i-a fost înmânată PLACHETA 100 și insigna de jurnalist membru UZPR. „I-am spus domnului primar că ne-a impresionat plăcut prin multe hotărâri pe care le-a luat pentru comunitatea de aici. Am discutat despre o parte dintre ele și am vrut să-l cunoaștem și noi”, a precizat președintele UZPR.

Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR, a făcut o serie de lămuriri legate de menirea Uniunii de a menține coeziunea între jurnaliști,  și că are în vedere dezvoltarea jurnalismului ca activitate de creație cu impact specific în viața publică, creșterea reprezentativității comunității de presă din România și din diaspora în relațiile cu instituțiile publice și autoritățile statului. De asemenea, Doru Dinu Glăvan a pus accent pe necesitatea consolidării credibilității profesionale și autorității morale a jurnaliștilor în societate, prin respectarea valorilor deontologice ale jurnalismului și promovarea răspunderii sociale a acestei profesiuni.

Discuția a fost continuată de vicepreședintele UZPR pe tema credibilității profesionale în breasla jurnaliștilor, pornind de la o remarcă făcută de primarul Constantin Toma cu privire la „jurnaliștii” plătiți pentru producția de fakenews. Miron Manega a subliniat în alocuțiunea sa faptul că cea mai mare organizație profesională a jurnaliștilor din România caută soluții pentru implementarea codurilor deontologice în mass–media românească. „L-am ales ca reper absolut al Uniunii Ziariștilor pe Mihai Eminescu. El este, după părerea noastră, jurnalistul absolut. De aceea încercăm, de ani de zile, să impunem data de 28 iunie ca  Ziua Ziaristului Român; în 28 iunie 1883 <a fost arestată presa>. Eminescu era ultima și cea mai puternică voce publică a țării la momentul acela și ca să poată fi redus la tăcere a fost scos cu forța din viața publică și băgat în cămașa de forță. Nu este o zi de petrecut cu mici și bere. Este o zi de reflecție a ziariștilor și a societății asupra condiției ziaristului. A murit pentru convingerile lui. E greu să aduci jurnalismul la standardul acesta, dar trebuie încercat. Altfel murim odată cu țara”, a spus Miron Manega.

Administrația municipală, receptivă la proiectele  educative și culturale

„Ne străduim să ducem comunitatea în față. Domnul Ionel Stănuță amintea de un proiect de acum patru ani de zile, la care am invitat și ziariști. Am creat un consi­liu de dezvoltare al municipiului Buzău. Ne-am organizat pe patru comisii; s-a lucrat vreo 14 luni și a ieșit o viziune de dezvoltare a acestui oraș Buzău, cu misiunea ca Buzăul să obțină atractivitate și competitivitate pentru investitori și pentru vizitatori și să devină unul dintre cele mai importante orașe ale României. Suntem pe acest drum (…) Clasele de inspirație finlandeză este un proiect care ne-a ieșit; noi suntem primii din  România. Suntem în proiect cu 2.000 de copii, în momentul acesta, din 15 grădi­nițe și școli. Sperăm  ca, în câțiva ani de zile, toți copiii să fie incluși  până la clasa a VIII-a în asemenea sistem, pentru că sistemul  de educație în România a picat dramatic, iar Finlanda s-a dovedit a fi în ultimii ani țara de care se vorbește cel mai frumos legat de nivelul cel mai înalt de educație care există în vreo țară din lume”, a exemplificat Constantin Toma câteva dintre proiec­tele pe care le susține în calitate de edil pentru dezvoltarea orașului, prin creșterea calității educației și promovarea culturii.

„De patru ani de zile, în fiecare an, alegem 12 personalități ale Buzăului, care au fost și care sunt în lume și astfel încât fiecare lună o dedicăm unei mari perso­nalități. Este un calendar de perete care se regăsește în fiecare școală, în  fiecare sală de clasă (…) În ultimii ani am schimbat 63 de denumiri de străzi cărora le-am dat nume de mari perso­nalități sau date (…) Una dintre ele se numește <12 aprilie 372>. Anul viitor putem sărbători împreună cu Biserica 1650 de ani de la martirizarea Sfântului Sava Gotul”, a mai exemplificat primarul Constantin Toma din preocupările administrației pentru istoria și cultura care dau identitate Buzăului.

Edilul a mai adus în discuție proiectul „Banca de gene și resurse vegetale”, de maximă urgență, în contextul în care  pandemia a demonstrat că „lanțurile de aprovizionare trebuie să fie cât mai scurte și produsele să fie cât mai sănă­toase. Putem realiza acest lucru. La Buzău este cea mai frumoasă pagină a isto­riei legumiculturii româ­nești”, amintind și de po­ziția Buzăului de prim oraș al țării cu strategie aprobată pe economie circulară.

Vasile Voiculescu s-a născut pe 13 octombrie 1884 în comuna Pârscov, județul Buzău, ca fiu al lui Costache Voicu; ulterior, scriitorul a luat numele de Voiculescu. Școala a început-o în satul Pleșcoi, acolo unde a absolvit și cursul primar, după care a urmat studiile liceale la Liceul ,,Alexandru Hâjdeu’’, apoi la Liceul ,,Gheorghe Lazăr” din București.

Și-a început studiile universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1902-1903) și le-a continuat la Facultatea de Medicină, acolo unde, în anul 1910, și-a obținut doctoratul în Medicină. În timpul studenției la Medicină  s-a căsătorit cu Maria Mittescu, o tânără din sa­tul natal, studentă la Medicină, căreia i-a dedicat poezii și scrisori de dragoste. În timpul Primului Război Mondial a fost medic militar la Bârlad, acolo unde a participat la serile culturale ale lui Vlahuță.În proză îi apar postum volumele de povestiri „Capul de zimbru”, „Ultimul berevoi”, dar și romanul „Zahei orbul”.

Vasile Voiculescu s-a ales cu supranumele de „doctor fără de arginți”. Ca răsplată materială pentru activitatea sa medicală, i se decernează în 1925. Crucea Meritul Sanitar, clasa I. A publicat mai multe cărți cu specific me­dical: „Poliomielita acută sau paralizia copiilor”, „Sifilisul”, „Tuberculoza”, „Cu­­noașterea social-me­dicală a mediului: educația igienică a săteanului și a muncitorului”,  „Călăuza farmaciei căminului, cu leacuri de întâiul ajutor”, „Toate leacurile la în­demână”.

În 1918 îi apare cartea „Din țara zimbrului”, poezii de război, pentru care va primi Premiul Academiei, în 1920, căpătând astfel consacrarea și pe tărâm li­terar. Vasile Voiculescu   și-a făcut debutul în litera­tură în anul 1916 cu volumul „Poezii”. El s-a remarcat în special ca poet și prozator, însă a fost și dramaturg, scriitor și medic. A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935. În anul 1993 a fost ales post-mortem membru al Aca­demiei Române.