Potrivit specialiștilor, tendința restaurantelor de lux de astăzi este de a diversifica și a promova produsele fine de panificație, pe care le asortează și le servesc alături de preparatele fine dinning. Se mănâncă pâine mai puţină, dar artizanală. Consumul de pâine sare de 60 de kilograme pe an de persoană, peste media europeană, dar tendinţa se îndreaptă spre pâinea artizanală. Pâinea cu cerneală de sepie sau cu cărbune atrage mulţi clienţi. Brutăriile care coc specialităţi şi înlocuiesc făina albă cu alte tipuri, mai sănătoase şi mai hrănitoare, atrag mulţi adepți, chiar dacă au preţuri de patru-cinci ori mai mari. Seduşi de gustul din brutăriile artizanale, clienţii încep să îşi asorteze şi pâinea la meniu.
Unul dintre adepții acestei brutării artizanale este și buzoianca Laura Maria Sion, brutar pasionat și antreprenor. „România este o piață foarte norocoasă, vorbesc strict de pâine: avem pâine bună, avem produse de foarte bună calitate, nu le găsim la raft, este adevărat. Cu siguranță consumatorul mai trebuie puțin educat”, a spus fostul model, acum soție de diplomat. Pe Laura Maria Sion mulți o cunosc ca pe una dintre „gemenele de la Next Top Model”, dar puțini știu ce face acum și ce pasiuni a dezvoltat în Filipine, țara care i-a devenit a doua casă în ultimii ani. Este soție de diplomat, mama unei fetițe minunate, dar face și pâine cu maia, despre care spune că „este atât de bună și specială tocmai pentru că este făcută de la zero de mine, cu propriile mâini, nici măcar cu ajutorul unui mixer”. Potrivit interviului acordat publicației sodelicious.ro, Laura gătește și umple Instagram-ul cu pâini artizanale aburinde și colorate (da, colorate!), pe care le postează și în miez de noapte. „Petreceam destul de puțin timp în bucătărie înainte de pandemie. Însă acum am zile întregi pe care le petrec numai în bucătărie! Gătesc foarte mult mâncare asiatică, filipineză, vietnameză, thailandeză, japoneză, pentru că am la dispoziție o varietate de ingrediente care să-mi permită să experimentez. Românește gătesc destul de rar pentru că-mi lipsesc foarte multe legume care stau la baza bucătăriei noastre. În plus, datorită faptului că am multe prietene de alte naționalități, învăț continuu bucătarii noi (indiană, mexicană, rusească, norvegiană, coreeană etc.)”, mai precizează Laura în interviul acordat publicației de specialitate.
Nevoia de a testa și a crea prin gătit s-au contopit în Sourdough Bread Journal, care a apărut ca o necesitate. „Aveam foarte multe poze și video-uri pe care le postam pe contul privat și un număr destul mare de persoane a devenit interesat de ceea ce fac, așa că m-am văzut nevoită să aloc un profil special destinat pâinii pe care o prepar. Am început să fac pâine în luna mai a fatidicului an 2020. Într-un moment în care în Filipine restricțiile erau foarte dure, aveam voie să ies din casă doar o singură dată pe zi și numai pentru a merge la supermarket și farmacie, iar produsele pe care le consumam în mod normal nu se mai găseau oricum din luna martie. Am trecut printr-o perioadă extrem de dificilă pentru că țara a fost complet închisă pentru o perioadă de aproximativ șase luni, iar lucrurile de necesitate minimă cu care eram obișnuită deveniseră un lux de neimaginat. În prima lună nu am mai putut găsi scutece și lapte pentru Selina, iar asta a fost una dintre cele mai grele încercări. La toate acestea s-au adăugat, bineînțeles, frica de necunoscut și responsabilitatea de a ține totul sub control și de a oferi familiei mele senzația unei vieți normale. Plus durerea pricinuită de faptul că nu știam când îmi voi mai revedea familia din România. În momentul acela, ca toți ceilalți, am căutat un refugiu, un loc în care să mă simt în siguranță, iar acel loc a constat în <bucătăria bunicii mele>. M-am întors în copilărie, unde o priveam ore în șir pe bunica gătind, unde eram protejată și nimic rău nu se putea întâmpla. Mi-am găsit confortul psihic acolo. Nu am mai copt pâine niciodată înainte și aveam impresia că este cel mai dificil lucru pe care îl poți face în bucătărie. Așa că am început să citesc foarte mult despre pâinea cu maia, m-am documentat și am început să-mi 
<cresc> propria maia. Am testat foarte multe tipuri de făină, temperaturi și metode, dar am reușit într-un final să găsesc proporțiile care funcționează cel mai bine pentru mine. Până în momentul de față am copt aproximativ 200 de pâini. Deși mi-aș dori ca pâinea mea să fie gustată de cât mai multe persoane, nu știu dacă mi-aș deschide o brutărie. Pâinea mea este atât de bună și specială tocmai pentru că este făcută de la zero de mine, cu propriile mâini, nici măcar cu ajutorul unui mixer”, a detaliat Laura.
Nu s-a gândit niciodată să producă în masă, să se folosească de aparate de specialitate care să-i permită să producă un număr mare de bucăți. „Am o relație personală cu fiecare bucată de pâine pe care o coc. Întregul proces durează 48 de ore și recunosc faptul că are un efect terapeutic. Sunt în continuare emoționată de fiecare dată când ridic capacul cuptorului danez și văd rezultatul. Este o satisfacție imensă să vezi că oricând poți învăța orice, de la zero, atunci când aloci pasiune și dedicație”, a încheiat buzoianca interviul tematic.
În momentul de față, pâinea cu maia este vedeta familiei, urmată de pizza (cu maia) făcută de Laura.
Când dragostea nu ține cont de vârstă
Se spune că dragostea nu ține cont de vârstă, iar cel mai bun exemplu pare să îl reprezinte buzoianca Laura Iordache care, în 2016, s-a căsătorit, la vârsta de 26 de ani, cu Bujor Sion (60 de ani), „copilul de suflet” al fostului președinte Ion Iliescu. Prezențe mondene constante, Laura și sora ei geamănă Cristina, supranumite „surorile gemete”, au devenit cunoscute după apariția în cadrul emisiunii „Next Top Model by Cătălin Botezatu”.
Îndrăgostită iremediabil de ambasadorul Bujor Sion, tatăl mondenei Maria Marinescu și fost soț al actriței Ioana Pavelescu, Laura participă acum, în calitate de soție de ambasador, la festivități cu ștaif la care iau parte diplomați din lumea întreagă.
Reamintim că, în decembrie 1974, familia lui Bujor Sion a murit într-un accident de avion, iar de atunci Ion Iliescu a decis să aibă grijă de copilul rămas orfan. Așa se face că Mihai Bujor Sion a devenit diplomat de carieră. După ce Ion Iliescu a ajuns președinte al României, Mihai Bujor Sion a fost luat la Palatul Cotroceni și pus în funcția de șef al Cancelariei Prezidențiale. A mai fost, printre altele, consilier prezidențial pe probleme economice și consul în Thailanda, Dubai și Los Angeles.˝
