O expoziție de ștergare unice, ștergare decorate avimorfe, a fost deschisă la Muzeului de Etnografie „Vergu Mănăilă”. Muzeograful Raluca Brașoveanu este cea care a dat suflet în ultimii ani colecțiilor de la acest muzeu și tot ea s-a ocupat și de cea mai nouă expoziție care vorbește despre credința populară conform căreia în ziua de Dragobete păsările își alegeau perechea, fapt atestat și de multiplele denumiri alternative ale acestei zile, care indica asocierea ei cosmică, cum ar fi de exemplu, „logodna păsărilor”, „logodiciul păsărilor” sau „însoțitul păsărilor”. Ștergarele expuse fac parte din colecția Muzeului de Etnografie „Vergu Mănăilă”, dar și din colecția personală Ameliei Papazissu, deținătoare a titlului Tezaur Uman Viu din partea UNESCO. Toate aceste ștergare care se regăsesc în expoziția de la Muzeului de Etnografie „Vergu Mănăilă” provin din zona etnografică a Buzăului – Bisoca, Lopătari, Gura Teghii, Chiojdu, Cislău, Bozioru, Mărgăritești – și sunt realizate din diferite fibre textile, precum bumbac și mătase. Păsările reprezentate în ștergare fac parte atât din categoria păsărilor de curte (cocoșul, curcanul), cât și din cea a păsărilor sălbatice (păunul, porumbelul, lebăda).
Motive avimorfe din expoziția de ștergare
Cel mai des întâlnit motiv avimorf este cel al cocoșului, spune muzeograful Raluca Brașoveanu. „În mentalitatea populară, cocoșul este o pasăre sfântă, binecuvântată de Hristos. De asemenea, cocoșul poate fi definit ca o pasăre solară și poate simboliza bărbăția și curajul în luptă. Prin cântecul său, cocoșul vestește biruința luminii asupra întunericului și alungă duhurile rele. Mai mult decât atât, cocoșul este considerat apărător împotriva bolilor, vrăjilor, dar și prevestitor al viitorului. De exemplu, în Muntenia exista credința conform căreia, în cazul în care cocoșul va cânta pe prag, vor veni musafiri, iar în cazul în care va cânta seara devreme, va fi vreme bună”, a explicat muzeograful
Un alt element decorativ întâlnit în tehnica ștergarelor buzoiene este păunul. Despre acesta, Raluca Brașoveanu ne povestește că „asemenea cocoșului, în mentalitatea populară, păunul este o pasăre solară, benefică. Datorită penajului său multicolor este asociat cu frumusețea, prosperitatea, fertilitatea și nemurirea. Deși, în general, semnificațiile legate de păun sunt pozitive, există și semnificații negative legate de mândrie și orgoliu. Pe ștergarele buzoiene din expoziția noastră este întâlnit ca motiv decorativ și porumbelul. În sistemul de credințe populare, porumbelul semnifică fertilitatea, iubirea, puritatea și fidelitatea, fiind bine-cunoscut că porumbelul își alege perechea pentru toată viața”.
Rândunica reprezintă un alt motiv decorativ întâlnit pe ștergarele buzoiene expuse, purtând și numele de „Găina lui Dumnezeu”. Despre rândunica de pe ștergare, Raluca Brașoveanu ne povestește că, în mentalitatea populară, este considerată „o pasăre curată, aducând cu sine bunăstarea în gospodăria unde își construiește cuibul”. În interpretarea populară a semnelor, „în Muntenia, intrarea neașteptată a unei rândunici într-o casă este considerată de bun augur. În mod similar observarea pentru prima dată a zborului rândunelelor este un semn al sănătății pentru tot restul anului. În schimb, dacă cineva le observă stând și ciripind este semn că este vorbit de rău. Astfel, putem concluziona că, în general, păsările sunt utilizate în sistemul de credințe populare pentru a încifra unele dintre valorile tradiționale românești, de exemplu, iubirea, libertatea, sacrificiul, fidelitatea”, mai spune Raluca Brașoveanu.
Despre rolul ștergarelor în gospodăria tradițională buzoiană, Amelia Papazissu, creator popular în păr de capră, Tezaur Uman Viu, ne amintește că este foarte important ținând cont că el este folosit de la naștere până la moarte: „El este folosit în tradiție și la naștere și la căsătorie și la botez, inclusiv la moarte. De ce mă refer la acest lucru, la cununie, ștergarul era dat cadou socrilor, nașilor. Ștergarul a făcut parte din costumul tradițional. Ulterior a fost înlocuit cu marama din borangic”.
Din expoziția deschisă la Muzeul de Etnografie buzoian fac parte și piese din colecția personală a Ameliei Papazissu. Sunt ștergare vechi, frumoase, valoroase, adevărate opere de artă, unul fiind datat din 1906. „Referitor la ștergarul românesc, acesta reprezintă primele obiecte de artă pe care le-am colecționat, de-a lungul timpului; mă refer la 45 de ani de activitate; au fost ștergarele românești. Am avut ocazia să particip la evenimente organizate de Ministerul Culturii și mă refer la evenimente organizate la Muzeul Țăranului Român, la Muzeul Satului, la Muzeul Astra, unde am dus aceste obiecte de artă populară, ca să fie văzute de întreaga țară și nu numai. În special străinii au apreciat foarte mult în ultimul timp obiectele noastre tradiționale”, a mai spus Amelia Papazissu, la lansarea expoziției.
