FOTO | „Doamna Neaga”, o carte care ar putea fi punct de plecare pentru revigorarea turismului buzoian

Ce schimbări poate aduce o carte în viaţa unei comunităţi? La această întrebare au încercat să răspundă toţi cei care au participat la evenimentul cultural organizat la Cislău, la inaugurarea a 11 kilometri de drum judeţean încărcat de istorie, Buda–Crăciuneşti, un drum bătătorit de caii Doamnei Neaga, soţia lui Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591), în urmă cu mai bine de 400 de ani. Drumul şerpuieşte printr-o pădure extrem de deasă, iar peisajul este unul de poveste. Nu sunt cu nimic mai prejos nici povestirile şi relatările din cărţile semnate de sociologul Gheorghe Petcu, trei la număr, care au întregit acest eveniment, vedeta adunării de la Cislău fiind cartea care evocă figura Doamnei Neaga, de fapt, „o istorie a Buzăului din secolul al XVI-lea şi începutul secolului XVII, o istorie încadrată în istoria naţiunii”, după cum spune prof. dr. Doina Cio­banu.

Reabilitarea drumului şi istoria din jurul lui, scoasă la lumină de cărţile sociologului Gheorghe Petcu, ar putea fi un punct de plecare în ceea ce priveşte revitalizarea turismului în judeţul Buzău. Lucrul acesta a fost punctat de Cristina Partal, preşe­dintele filialei buzoiene a Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), care a adus în discuţie conceptul de dezvoltare culturală, subliniind  simbioza dintre cultură şi turism. „Astăzi aş vrea să vă pun câteva întrebări la care să vă răspundeţi la un moment dat. Cartea este scrisă şi noi ce facem mai departe cu ea şi cu toate aceste informaţii? Astăzi mai sunt lansate alte două cărţi (n.r., alături de <Doamna Neaga din Cislău, regina Ţării Româneşti. Legende şi adevăr>), care sunt foarte importante pentru feno­menul turistic din judeţul nostru, respectiv o carte despre prima organizaţie de turism din ţară – Societatea turiştilor români a fost creată în judeţul Buzău de Alexandru Tzigara-Samurcaş, o mândrie pentru noi -,  şi legendele sunt foarte importante pentru fenomenul turistic. Tot astăzi a fost tăiată panglica pentru noul drum Cislău – Buda Cră­ciuneşti care face legătura cu drumuri foarte importante pentru sectorul turistic, respectiv <Drumul Vinului>. Practic, Valea Buzăului este acum legată în mod direct de <Drumul Vinului> din Prahova, de <Drumul Cramelor> din judeţul Buzău, care trece prin toate comunele, Năeni, Breaza, Pietroasele, Merei, până  la Verneşti, ajunge către Nişcov. Şi există din nou o legătură directă între viitorul Geoparc UNESCO, care începe de aici, de la drumul acesta naţional, până sus, la Lopătari, şi de la Colţi până la Valea Salciei, cele 18 comune. Aşadar, există un drum care leagă Prahova direct de Geoparc. Există mai multe puncte de intrare în Geoparc şi iată că şi la Cislău este unul dintre ele”, a spus Cristina Partal, care a lansat mai departe o provocare şi mai mare către autorităţi.

„Ce ar fi dacă, într-o zi, s-ar face un film despre Doamna Neaga, despre această figură importantă pentru istoria noastră naţională? Şi ce ar fi dacă ar veni şi la noi turiştii şi ar dori să păşească pe aceleaşi drumuri pe care au păşit aceşti mari cuceritori de inimi şi de lumi, aşa cum s-a întâmplat în Croaţia, Insula Rhodos, Insula Corfu şi în alte locaţii care au spus poveşti datorită unor figuri istorice. Cartea este scrisă. Domnul Petcu ne-a adus un mare dar astăzi. Avem informaţii valoaoase. Noi ce facem mai departe cu informaţiile din carte?”, a mai spus Cristina Partal.

Aprecieri din partea Ministrului Apărării Naţionale

Manifestarea a fost bogată din punct de vedere al conţinutului ştiinţific ce s-a ţesut în jurul cărţii „Doamna Neaga din Cislău, regina Ţării Româneşti. Legende şi adevăr” şi a celorlalte două volume, „Alexandru Tzigara Samurcaş, amintiri buzoiene. Societatea turiştilor români Cătina 1903. Şi conacul de la Merei, Coralia Boldur” şi  „Legende buzoiene, legende râmnicene”, care au fost lansate de sociologul Ghe­or­ghe Petcu, dar şi bogată în ceea ce priveşte invitaţii care au avut un cuvânt de spus pe marginea acestui important eveniment din viaţa Cislăului, cu impact la nivel judeţean şi naţional.

La manifestarea  de la Cislău  au participat dr. Tudor Berza, membru cores­pondent al Academiei Ro­mâne, urmaş al lui Alexandru Tzigara-Samurcaş, Petre Emanoil Neagu, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Florina Zaharia, preşedinte interimar al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Sud-Est, general locotenent (r) Pe­trică Lucian Foca, profesor dr. Doina Ciobanu, preot prof. dr. Mihail Milea, Cristina Partal, preşedinte ANTREC Buzău, precum şi gazda evenimentului, primarul Dumitru Mitroiu. Lucrările sociologului Gheorghe Petcu au pri­mit aprecierea ministrului Apă­rării Naţionale, general Nicolae Ionel Ciucă, care a transmis  un mesaj emoţionant pentru autorul lor. Li s-a alăturat, în sala căminului unde s-a desfă­şurat evenimentul, o serie de alte personalităţi: Amelia Papazisu, Tezaur uman viu, Nicoleta Ungureanu, preşe­dintele Asociaţiei Meşterilor Populari – care i-a dăruit autorului cărţilor un tablou ce o reprezenta pe Doamna Neaga-,  membrii Consiliului Local al comunei Cislău, alţi primari din zonă.

Despre omul de cultură Gheorghe Petcu, despre demersurile sale în vederea do­cumentării lucrărilor, a vorbit generalul Petrică Lucian Foca: „Gheorghe Petcu este un om de cultură deosebit care a ştiut să caute în izvoare scrise despre oameni, locuri, despre faptele lor, mai ales despre legendele care au circulat despre aceşti oameni şi aceste locuri. A reuşit să stea de vorbă, în drumurile pe care le-a făcut – inclusiv cu mine şi cu domnul general Ciucă -, în anumite zone bogate din punct de vedere etnografic. Am vi­zitat împreună mănăstiri. Ne-a vorbit despre locuri şi de spre oameni despre care ştiam din cărţi, dar nu ştiam că treceam atât de des poate pe acolo, inclusiv prin Merei (…) Îi mulţumesc domnului Petcu pentru iniţiativa deosebită de a ne face, într-un fel, <contemporani> cu evenimentele care s-au petrecut pe timpul Doamnei Neaga. Îi voi fi alături în continuare dacă doreşte să mai călătorim să găsim locuri pe care dânsul le cunoaşte din surse literare şi nu numai”, a spus general locotenent (r) Petrică Lucian Foca.

Primele semne ale recuperării istoriei locale

Un panou informativ, ­inau­gurat odată cu drumul, de preşedintele Consiliului Jude­ţean Buzău, Petre Emanoil Neagu, şi de primarul comunei Cislău, Dumitru Mitroiu, dă de veste trecătorilor că este vorba despre un drum de acces modern către aceste vestigii pentru a pune în ­va­loare tot ceea ce a însemnat Doamna Neaga în judeţul Buzău. „Istoria locală trebuie cunoscută de toţi buzoienii şi trebuie să reprezinte un motiv de mândrie pentru fiecare dintre noi. Sunt onorat să particip la evenimente care surprind modul în care investiţiile în infrastructura rutieră sunt completate de preocupările oamenilor de cultură din judeţul nostru, aşa cum este şi domnul Gheorghe Petcu, pe care îl felicit pentru cărţile ce au fost lansate şi pentru pasiunea cu care scrie de fiecare dată despre judeţul Buzău”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Petre Emanoil Neagu.

„Cu mândrie spun că şi eu am pământ în buzunare din această zonă. Locuiesc la 1,7 kilometri de această locaţie. La Cislău noi ­dove­dim că hrana spirituală este mai importantă decât bogăţia materială. Ştiu că nu se prea poate una fără alta, dar fără cultură, fără ­edu­caţie, fără sănătate nu se poate face nimic. Este o zi tare emoţionantă cel puţin pentru mine; e fantastic ce se întâmplă, cred că Dumnezeu a făcut ca astăzi să fim aici. De ce? În judeţul Buzău a fost o săptămână plină, de cultură şi de spirit. Domnule Petcu, vă mulţumesc că am avut onoa­rea chiar o perioadă să lucrăm în aceeaşi instituţie. Sunteţi un om admirabil. Este doar un început. Cu siguranţă mai avem multe de făcut împreună, iar în ceea ce priveşte proiectul Doamnei Neaga – cred eu într-o perioadă relativ scurtă-  vom reuşi să punem în valoare această mare personalitate a neamului românesc”, a mai spus Neagu.

Câte o icoană cu Maica Domnului, pentru cei care au făcut posibilă manifestarea de la Cislău

Deschiderea pentru cultura şi istoria locală a preşe­dintelui Consiliului Judeţean are parte de aprecierea Bisericii. „Dragii mei, Biserica este o prezenţă vie în ţara noastră, în inimile noastre, ale tuturor. Măria Sa, Mihai Eminescu spunea că Biserica este <Maica neamului  nostru românesc>.  Înaltpreasfinţitul Ciprian Arhiepiscopul Buzău­lui şi Vrancei este prezent aici cu sufletul şi se bucură de această manifestare cultu­rală la Cislău şi mulţumeşte domnului preşedinte Emanuel Neagu, preşedintele Consi­liului Judeţean,  pentru tot ceea ce a făcut: drumurile către mănăstiri, către schituri, către troiţe şi pentru tot ce a făcut pentru satul natal, Cislău, unde  ne aflăm astăzi cu toţii, graţie domnului Petcu, care ne-a adunat grămăjoară, vorba lui Grigore Vieru, aici, să prăznuim pe Doamna Neaga. Sperăm să fie trecută în curând în calendar, pentru că ea cu adevărat este o sfântă prin tot ceea ce a făcut: prin ctitorie, prin viaţă, prin mărturisirea credinţei. De aceea, din partea noastră, a tuturor, oferim domnului preşedinte  drept <diplomă de excelenţă>, o icoană argintată cu Maica Domnului, ocrotitoarea României, care să îl ocrotească şi să îl ajute în toate aceste proiecte mi­nunate pe care le face pentru judeţul nostru, patronat de Sfântul Mucenic Sava de la Buzău”, a spus pr. prof. dr. Mihail Milea. Aceeaşi diplomă cu aceeaşi preţuire şi onoare, a fost acordată şi primarului Dumitru Mitroiu „care ne-a încântat prin contribuţia deosebită şi prin deschiderea faţă de domnul Petcu pentru lansarea acestei cărţi şi documentarea părţii academice”, a mai spus Milea. Bineînţeles că pe lista de „premiere” a acestuia s-a aflat şi autorul cărţilor, sociologul Gheorghe Petcu.

„Am sosit  de curând de peste Prut, din Basarabia noastră, care face parte din noi. Acolo noi avem o ambasadoare a limbii române, pe doamna Ana Bejan, avem foarte mulţi soroceni şi prieteni la Chişinău şi toată Basarabia îl cunoaşte pe domnul Petcu, cine este el, şi de ce noi suntem astăzi  aici. De acolo am adus cea mai frumoasă diplomă domnului Petcu Gheorghe. Oferim această icoană ca să îl ocrotească şi să mai scrie sute de cărţi, pentru că are ce scrie”, a mai spus preotul Mihail Milea.

Gheorghe Petcu a primit şi un „zapis al căutătorului de comori” din partea Florinei Zaharia, preşedinte interimar al Uniunii Scriitorilor din România filiala Sud–Est. „Ca să parafrazez un scriitor contemporan, vreau să vă spun că există ceva mai de preţ decât comorile. Acestea sunt drumurile către comori; dar există ceva mai de preţ şi decât drumurile către comori şi aceştia sunt oamenii care caută comori. Eu am avut privilegiul să cunosc un asemenea om. În urmă cu zece ani, ne-am intersectat drumurile noastre de făcut fapte literare prin judeţele noastre, eu la Galaţi, domnul Gheorghe Petcu la Buzău. De atunci a trecut aproape un deceniu şi a mai editat zece cărţi între timp, a mai editat zece comori istorice pe care nu le găsim pe orice drumuri şi care vor vorbi şi copiilor şi nepoţilor noştri. La aceste fapte literare întotdeauna a pus umărul şi a fost ajutat să facă multe fapte culturale, literare artistice dar mai ales pentru scriitori de către dl. pr. prof dr. Mihail Milea; poate ştiţi că au facilitat ca scriitorii români, nu numai buzoieni, brăileni sau gălăţeni, să aibă două spaţii pentru creaţie literară aici la Buzău, la Năeni şi la Bisoca, un lucru foarte rar pentru viaţa literară românească. Pentru toate acestea, domnule Gheorghe Petcu, filiala Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România vă dăruieşte astăzi un zapis al căutătorului de comori”, a spus preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, filiala Sud-Est.

Un academician crează punţi de legătură între prezentul şi trecutul acestor locuri

O confirmare a istoriei din cărţile sociologului Petcu a venit din partea academicianului Tudor Berza, care a acceptat să fie alături de primul la lansarea unei cărţi care face referire la înaintaşii săi. În calitate de urmaş al ilustrului om Alexandru Tzigara-Samurcaş, dr. Tudor Berza, membru corespondent al Academiei Române, prieten şi ajutor de nădejde al  scriitorului Gheorghe Petcu, a făcut pentru cei prezenţi o legătură a prezentului cu istoria.

„Mă bucur să fiu astăzi aici pentru lansarea celor trei cărţi, dar şi ca să întâlnesc atâţia oameni de funte în judeţ sub toate planurile (…) Am 77 de ani. Sunt bunic. Am nepoţi, şi totuşi o să vă vorbesc despre bunicul şi străbunica mea. Bunicul a murit în 1952, când aveam opt ani şi l-am cunoscut binişor. Mult mai bine l-am cunoscut citindu-i însemnările şi cele publicate şi cele manuscrise. Şi un alt personaj care era deja în legendă de care îmi povestea bunica era mama ei, Coralia Boldur, născută la Iaşi, moldoveancă din vechea familie, dar ajunsă, prin voia sorţii, proprietară la Cătina, la vârsta de 40 de ani; şi a tot fost până la vârsta de 80, ceea ce numim astăzi o fermieră cu 30 hectare de prune şi cu o viaţă deosebită. Mama mea copilărise şi ea la Cătina cu fraţii ei. Acela era un fel de paradis pierdut pentru că era la munte şi era începutul secolului, până în Primul Război Mondial. Eu însumi am copilărit la Merei până în anii ’50, când ni s-a luat proprietatea şi atunci pentru mine adult a fost alt paradis pierdut, pe care mai mult sau mai puţin îl transmiteam fiicei noastre. Prin grija domnului Petcu, care citind amintirile ’50-’60 de ani ale bunicului meu a selecţionat din perioada 1900-1940 episoadele referitoare la judeţul Buzău, vila Cătina, până în 1913, unde a venit ginere; după  aceea,  au vândut Cătina şi au cumpărat Mereiul. Ce a făcut dânsul (n.r., Gheorghe Petcu) are un interes mai general decât judeţul Buzău, mai ales că pentru a da puţină legătură episoadelor a inserat şi alte elemente petrecute în primii 20 de ani ai secolului, înainte de război, în timpul războiului, imediat după.

Revenind într-un context total diferit după anii ‘90, am luat şi eu drumul Buzăului. Zeci de ori pe an, întâi numai la Tribunal, la  Prefectură, la Primărie, după un timp cu rezultate la vechiul conac ajuns sediul CAP, o dărăpănătură; m-am apucat, şi cu ajutorul unei familii inimoase care colaborase cu bunicii mei, familia Aleca aici alături de soţia mea, de 25 de ani să readucem viaţă acolo unde familia fusese vreo 40 de ani. Este la intrarea în Merei şi mulţi cunosc drumul. Cum am venit pe la  Mizil – Gura Pădurii – Lapoş, aflând că s-a asfaltat ultima bucată de drum, m-am bucurat să văd că în depresiunea Lapoş se culeg prunele. Va fi ţuică multă anul acesta. Noi ne apucăm de struguri săptămâna viitoare şi poftiţi la must. De fapt, ceva must a venit pentru noi în avans în seara asta”, a spus Tudor Berza, urmaşul lui Alexandru Tzigara-Samurcaş.

Accentul pe istorie a fost pus şi de dr. Doina Ciobanu, care a făcut în principal referire la cartea lui Petcu Gheorghe, care evocă personalitatea lui Alexandru Tzigara-Samurcaş. „Eu am privit cu admiraţie prima societate a turiştilor români înfiinţată la Cătina în 1903 de domnul Alexandru Tzigara Samurcas. Dacă tratăm acest subiect, avem tot respectul pentru domnul Petcu care a citit cele cinci volume de amintiri ale domnului Tzigara-Samurcaş şi a ales din ele fragmente (…) Am admirat în mod deosebit că (n.r., Tzigara-Samurcaş) este primul muzeograf al ţării. Şi-a făcut studii în străinătate  şi s-a întors acasă ocupându-se de bibliotecile naţionale, de publicaţiile naţionale, înfiinţând mai multe muzee, din care în mod deosebit este Muzeul Ţăranului Român. Înfiinţarea în această perioadă a Muzeului Ţăranului Român presupunea să faci călătorii şi să aduni obiecte din tot spaţiul românesc. Şi asta a făcut. Trăind la reşedinţă la Cătina a adunat multe obiecte ţărăneşti din spaţiul în care ne găsim astăzi: Cătina, Chiojdu, Cislău, Nera. Multe dintre aceste obiecte se găsesc şi astăzi la Muzeul Ţăranului Român. A trăit într-o epocă în care poporul român lupta pentru desăvârşirea României Mari. Pentru ca România să fie recunoscută pe plan internaţional Alexandru Tzigara-Samurcaş a reuşit să afirme creaţiile populare româneşlti participând la expoziţii internaţionale”, a spus dr. Doina Ciobanu, care a şi exemplificat cele afirmate cu  un text de la participarea acestuia la o expoziţie internaţională.